Ivan Bunin – Pustiu, Tristeți Pustiitoare
Pustiu, tristeţi pustiitoare.Nouri albesc. Curând va ninge.Pădurea-n zarişti călătoareSe-nchide-n sinea ei şi plânge.Sub cerul cu albaştri noriTot întunericul îl port,Sălbatec, din păduri şi flori,Sunt ca siberii peste tot.Câmpii şi văi cutreierând,Voi traversa fără-ncetareŞi nu voi şti, în paşi călcând,Că frunza-i stinsă sub picioare,Spre-a pădurarului căsuţăMă voi urca şi m-or vedeaAcoperişurile toateÎn noaptea de-ntuneric grea,Dar am … Citește mai mult