psihologie – Versuri.pro

Dragos - Prietenul Meu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Hai să vi-l prezint pe prietenul meu
Pe pe pe prietenul meu / Ci ci ci prietenul meu
Hai să vi-l prezint pe prietenul meu
Pe pe pe prietenul meu / Ci ci ci prietenul meu
Îl poți vedea pe prietenul meu
Ci ci ci prietenul meu
A fost cu mine mereu vrei să îl știi pe prietenul meu
M-a învățat ce să fac, ce când e scris de prietenul meu
Merge oriunde merg eu îl iau cu mine pe prietenul meu
Plec în turneu, troleu vorbesc cu el cu prietenul meu
Mă culc dar el sub pat să nu mă lase prietenul meu
Când mă trezesc târziu nu-s eu de vină e prietenul meu
Când mănânc, când ies cu o fată în oraș îmi stă alături prietenul meu
Uneori îmi apare în vise naspa dar e prietenul meu
M-a învățat cum să mă port, cum să mă îmbrac că e prietenul meu
Mi-a spus că pot lovi necontrolat e prietenul meu
Dar nu înțeleg de ce nu îl vede nimeni pe prietenul meu
Încerc să cred că ați înnebunit cu toți, zau
Mi-a spus că dacă vreau să fac muzică trebuie să fiu mai rău
Să n-am prieteni e gelos pe toți e prietenul meu
Mi-a spus că nu am nevoie de iubită e prietenul meu
Și când zice prietenul meu
Eu îl ascult că e prietenul meu
Hai să vi-l prezint pe prietenul meu
Pe pe pe prietenul meu / Ci ci ci prietenul meu
Hai să vi-l prezint pe prietenul meu
Pe pe pe prietenul meu / Ci ci ci prietenul meu
Îl poți vedea pe prietenul meu
Ci ci ce prietenul meu
Mă întreb ce legătură are iubita mea cu muzica
Mă întreb de ce nu pot avea și una și alta
Mă rog nu cred că mă mintea că doar e prietenul meu
El e prietenul meu, pri pri pri prietenul meu
Dar în ultimu’ timp îmi spunea să beau mai mult să tor alcool
Mă trezește noaptea mă agită și nu pot să dorm
Îmi ține de șase șase șase să mă tirez ușor
Să mă tirez săee șase șase să mă tirez ușor
El mi-a spus fiecare pas pe care tre să-l fac
De cine tre să mă apar și pe cine să atac
Da mă enervez când zici că nu îl vezi pe prietenul meu
Pe cine pe prietenul meu, e chiar aici e prietenul meu
Dar în ultimul timp mă cam speriat prietenul meu
Că mă privește ciudat și râde haotic prietenul meu
Ai să îți zic ce mi-a zis într-o zi prietenul meu
Mi-a zis că poate face rău absolut cui vreau eu
Mi-a zis că dacă îl ascult o să ajung mare rău
Să scriu ce zice el, să cânt, să rup cu flow-ul meu
Ai să îți zic un mic secret despre prietenul meu
Mi-a zis că are frați ce stau chiar acum în spatele tău
Hai să vi-l prezint pe prietenul meu
Pe pe pe prietenul meu / Ci ci ci prietenul meu
Hai să vi-l prezint pe prietenul meu
Pe pe pe prietenul meu / Ci ci ci prietenul meu
Îl poți vedea pe prietenul meu
Ci ci ce prietenul meu
Ei zic că prietenul meu există doar în capul meu

Camelia Lucius - Viața Din Întrebare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Dacă te gândești bine
Întrebarea trăiește în tine
Nu-i așa că te-ai întrebat
De ce vorbești așa ciudat
De ce, de ce, de ce asta spunem mereu
Zi și noapte mereu, mereu, mereu
Dacă întrebarea este în capul tuturor
Ce se fac, normal, că o folosesc și eu
Nu cred că poți renunța la ea
Pentru că și-a făcut casa în mintea ta

Snoppy - Simple Gânduri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sunt un psihopat, țelul meu e să distrug maneliștii.
Îmi fac o psihanaliză, și-apoi tranșez toți muiștii.
Ca tine… fiindcă sincer vă detest.
Ai impresia că n-o să fiu la fel când o să îmbătrânesc?!
Stai liniștit… că yo n-o să mă liniștesc.
Și știi de ce?! Fiindcă mai mult de 30 de ani nu vreau să trăiesc.
Te-am prins, n-o să scapi, te fac bucăți și-n sac te bag.
Dar mai întâi de toate… trag repetat pe track.
Apoi îți tai urechea… aia manelizată.
Timpanului îi fac o dedicație cu bisturiul, tata!
Te pun pe scaunul electric, îți administrez șocuri cu hip hop.
Ca-n jocuri pe calculator, după ce mor, o iau de la cap.
Și ți-am demonstrat că n-ai șanse cu un psihopat.
Nu poți fugi prin simplu fapt că ți-am tăiat picioarele, de fapt!
Ca-n reclame aleg cuțitul cu care să te tai!
Manui atât de bine lama, parcă-aș fi un samurai!
La câte am făcut, când o să mor, n-o să ajung în rai.
Că dacă ajung acolo și pe credincioși îi tai.
Ca un tăietor de lemne o să iau un topor.
Te măcelăresc și-apoi te bag la abator.
O să fii mai terminat ca Robert Patrick în TERMINATOR!
Te-ai trezit într-un război mai dur decât cel din Alien vs Predator!
Te distrug și o țin morțiș… Când e vorba de tine, totul e permis!
Driftul îl fac cu tine sub roțile mașinii și nu-mi trebuie permis.
Încă nu te-am ucis, probabil am omis…
Să-ți spun că nici pe fra-tu nu l-am remis…
Nu fac niciun compromis, dar un decret am emis,
În vederea faptului că n-am niciun regret fiindcă vei fi ucis.
Sunt ca universul, am un infinit de metode să te distrug.
Posibil să te supun și pedepsei arderii pe rug!
Mă-ncrunt, te-nfrunt și vei fi înfrânt până-n amurg.
Când vine vorba de maneliști, n-am limite…
O să vă distrug pe toți, asta să-ți fie limpede.
România o să fie învăluită de țipete…
Tre’ să mă gândesc serios, unde dracu’ o să ascund toate cadavrele…
Specia voastră e unică, v-ați înmulțit rapid.
Sunteți umanoizi, dar viciați, ca ăia din partid…
Cum spune Rashid! Destul de acid să te ucid!
Sunt lucid și-ntr-un spațiu lurid, te ucid!!!
Îmi spui că nu-s normal, atunci te judec anormal.
Te atac pe lateral, frontal sau dorsal.
Pentru tine, yo-s cel mai mare aliman.
Nu te poți elibera… nu vei ieși la liman…
Sunt autonom, dar asta nu înseamnă că-s matol.
Mă impun cum s-a impus Facem Records cu Secretul din Atom.
Sunt neutru, ți-am spus… dar nu sunt neutron.
Nici tu nu ești proton, dar ești lipsit de orice rămășiță de neuron!!!

Marina Tvetaeva - Visul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mă îngropai, mă uitai – şi iată-mă ca pe
scară
De o mie de picioare fără parapet.
Cu rapacitatea anchetatorului şi
copoiului
Toate tainele – visul mi le-a răvăşit
insolent.
Colinele – se părea, au îngheţat destul
de tare, –
Nu credeţi în morţile pasiunilor!
Ager, atent, – ca anchetatorul prin
camera
Inimii – iată-l plimbându-se Morfeu,
iscoditor.
Voi! Adunătura nimicniciilor!
Ce nu scapătă de pe acoperişuri înalte!
De-aţi şti, cum stând întins pe perine,
Te preschimbi şi pluteşti peste poate!.
Te prăbuşeşti! Ca o găoace crăpată –
Viaţa cu povara ei de soţi şi soţii
Ager – ca pilotul peste locuri duşmane
Ce dorm – peste suflet visul îl ştii.
Trupul, care toate uşile şi le-a închis, –
Zadarnic! – deja în lung de vene
nucleele cântă.
Cu exactitatea zbirului şi operatorului
Rănile toate – visul mi le-a răvăşit, le
mai frământă!.
Deschisă e! Nici un plesnet în micul rai
de sub cupolă,
Unde să te ascunzi de propriul ochi
înceţoşat
A profeţie. Duhovnic vândut
Toate tainele – visul mi le-a vânturat!

Macrossun - Oricine Este Așa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dacă totul s-ar fi reparat doar din cuvinte
Am fi îndreptățiți probabil multe să admitem
Nu tu sau eu suntem acum înstrăinați
Ci oricine este așa.
Salut,
sunt psiholog și am nevoie de un psihiatru
Pesimismul mă inspiră, optimismul face teatru, Acum
Toți opriți-vă dacă simțiți ce vedeți,
Sau ecoul reprezintă doar feed-back-ul din pereți
Cuvintele nu vor fi destule niciodată
Am mai deschis un lacăt iar și sper să nu vă placă
Nu vă mai agățați ca niște magneți grei Căci
Dacă nu ești informat atunci crezi ce vrei
Recunoaște că ești mărginit de orizontul propriu,
Și semnele se-apropie ca stropii ploilor din tropici
Uită-te la mine eu îmi aparțin mie
Și ceea ce iubesc e tocmai ce doresc să fie
Țesătură curgătoare de nisip în clepsidră
Sunt sedus într-o lentă scufundare ca o vidră
Asigură-mă că nimic în jur nu se strică
iar dacă da pentru ce motiv mă sâcâi?.
Le-am strâns pe toate laolaltă pe harta înstrăinării
În proverbe sora limpezimii stă fundul mării
Eu merg mâncând pe margine de drum, ca artistul
Fac scepticismul care pune la-ndoială scepticismul
Toți trecătorii povestesc cu vlagă
Despre amintirea care refuză să se șteargă
Iartă-mă la cât de susceptibili pământenii
Sunt deranjat de necesitatea de-a asculta tâmpenii
Voința să vă fie una pentru toate
Căci ceea ce nu se amestecă se cheamă simplitate
Toți venerează bogăția, plăcerea, noblețea
Norma e o dogmă vezi la alții și dorește-ți iar
De conștiința unei lipse nu te bucuri
Oamenii își caută uitarea înlocuind lucruri
Se îndreaptă către ceea ce le-ar place să posede
Și eu sunt obosit și nimeni nu mă crede

Creative Monkeyz - Robotzii Ep 11 Psihic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mo: Ce faci, Foca?
Foca: Da bine, Mo, uite!
Mo: De uau uau uau, cât abecedar!
Foca: Ordinarule, e o carte de psihologie!
Mo: Și ce e fina foaia? Sau ce faci cu ea? E cu rețete?
Foca: E o carte de psihologie.
Mo: Ai tăcut și mi-ai făcut un sandwich!
Foca: E o carte de psihologie, învăț să mă autohipnotizez.
Mo: Ahaa, păi atunci autohipnotizează-mă pe mine!
Foca: Nu am cum, pot doar să te hipnotizez!
Mo: Așa, simplu, fără auto, bine dacă nu mă-nșeli!
Foca: Urmărește pendula!
Mo: Da, ține-o fix, escaladami-ai p***a!
Foca: Ți se face somn… spune-mi ce vezi?
Mo: Păi văd o arătare cu meclă de cerșetoare, gen tampon cu aripioare, între țâțe are păr, din ureche curge zăr și se apropie mirată transpirând un sos de ceapă!
Foca: Orice ai face, să nu faci ce-ți zice!
Arătarea: Papă savarina!
Mo: Știu eu cum să procedez, la ispite nu cedez!
(Mo papă savarina!)
Mo: Mai adu, mai ai? A, Foca?
Foca: Ai cedat!
Mo: Da, da, da!
Foca: Mediocrule, urmărește lumina verde!
Mo: Da, așa facem!
(Dar sunt două lumini, una roșie și una verde. Mo, din păcate, o alege pe aia roșie)
Foca: Spune-mi ce vezi!
Mo: Pe mine, dar nu-s io.
Foca: Cretinule, nu te atinge!
Mo: Hahaha, nu te atinge! Aaa, Foca!
(Clona lui Mo era roșie și avea țepi)
Mo cel rău: Te tai, te feliez, cu talent te decupez!
Mo: Repede, Foca, fă ceva!
Foca: La numărătoarea mea te vei trezi! 1
Mo cel rău: Te tai, te tai!
Foca: 2, 3!
(Mo cel rău îl lovește pe Mo)
Foca: Ești bine, mă, sfeclă?
Mo: Da, da, da, da!
Foca: Sigur?
Mo: Da, da, da!
Foca: Hmm, hipnoza vieții!
Mo: Te tai!
PUNCT!
AI TĂCUT ȘI MI-AI FĂCUT UN SANDWICH!

Royal Avenue - La Psiholog (Fără de Tine)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Strofa I:
Eu într-o mână țineam focul
Și cu alta-mi luam norocul
Îmi spuneam mereu pe nume
Într-o lume, doar cu urme, eu
Îmi puneam mereu amprenta
Mai intensă decât menta, eu
Am ajuns să-mi strig curajul
Dar e dus, ca anturajul, eu

Refren:
Care-am născut din moarte
Și-am crezut că știu de toate, eu
Care credeam în mine
Ca bolnavul în m*****, eu
Ce-aveam mereu părerea
Că n-am să cunosc durerea, eu
Credeam c-a mea ființă
N-are loc de suferință, eu..

Strofa II:
Eu îmi amintesc de mine
Ca de-o proză scrisă bine, eu
Eu mă-mbăt cu-a mea noțiune
Că există perfecțiune, eu
Eu mă-mbăt cu poezie
Dar viața-mi dă agonie, eu
Eu îmi vreau iar bucuria
Mi-a ajuns melancolia, eu

Strofa I:
Îmi bate inima ca toba mare-ntr-un concert
Aș vrea să pot uita dar e ceva ce tot regret
M-ai răvășit când ai plecat, mi-ai luat și ce nu am știut că am..
În fiecare noapte în vis mă năpădești
Aud ecouri care-mi spun că încă mă iubești
Dar știu că-i doar un vis și că de fapt nu ești real, și tresar..

Refren:
Pe canapea la psiholog
Rescriu memoriile cu tine
Sufletul meu, un biet olog
Îmi cere să m-opresc aici, căci nu se simte bine
S-a înecat în lipsa ta
De-atâtea ori murind în mine
Dar încă mai sper că undeva
Sunt fata ce eram cândva, fără de tine!

Strofa II:
Sunt pusă-n fața amintirilor ce mi-au rămas
Oricât aș încerca, rămân mereu fără glas,
E atât de frig la mine-n suflet și mă tem să plâng să nu îngheț..
Absența ta m-apasă ca păcatul pe un sfânt
Tu fericit, eu tot confuză, veșnic la pământ,
S-au mai văzut suflete triste însă sincer cu al meu, e greu..

Giorgios Seferis - Psihologie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Domnul acesta
își face în fiecare dimineață baia
în apele Mării Moarte,
pe urmă îmbracă un surâs amar
pentru clienți și afaceri.
din vol. Poezii (Cele mai frumoase poezii) 1963

Psihotrop - Mihai Preda - Ultima Noapte de Dragoste, Întâia Noapte de Război

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ultima noapte de dragoste
(Ștefan) Ștefan Gheorghidiu este student la filosofie
Căsătorit cu Ela, studentă la litere, duc viață liniștită-n sărăcie.
Asta până când tânărul moștenește de la Tache, unchiul lui bogat,
O mare avere, iar iubita sa începe să uite de unde a plecat.
Devine avidă de mondenitate,
De viața de noapte și de escapade..
Și de Grigoriade, un avocat
Cu care Ștefan crede că a fost înșelat.
Excursia la Odobești pune la îndoială fidelitatea soției.
Relația se destramă până când ajunge să nu mai fie.
Fiindcă Ștefan se întoarce de la Azuga. O caută pe Ela, nu-i acasă. (Unde-i?)
Ea se întoarce abia dimineață. Ștefan pune punct și divorțează.
Plănuiește mare belea,
Să-i omoare pe Grigoriade și Ela..
Dar se întâlnește cu un locotenent-
colonel și e chemat în regiment.
Întâia noapte de război
Ilustrează o imagine de groază a frontului cu o armată dezorganizată.
Experiența războiului e crucială, dramatică, foarte ciudată.
În război este rănit și se-ntoarce în București.
Ela-i pare o străină, nu mai crede în povești.
La final, îi lasă tot, de la cărți la obiecte de preț.
Părăsește iubirea ideală, rămâne singur, căutând un sens.
În final, având în vedere cele prezentate
Anterior, putem spune că „Ultima noapte”
E un roman modern de analiză psihologică,
Obiectiv și realistic. Bombă!.
„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”
Special de la Camil Petrescu pentru voi.
E un roman subiectiv, interbelic și este
Și un roman psihologic al experienței.
Pentru că sursele de inspirație au fost
Jurnalul pe care autorul l-a scris pe front
Și bătaia cu flori de la șosea, care era
Un vechi obicei bucureștean..
Dar și filosofia lui Husserl, clar.
Sau opera lui Marcel Proust, Camus și Stendhal.
Este un roman analitic, ionic, știi ce zic?
Că acesta aparține genului epic.
Tema este iubirea, în prima parte,
Și războiul în a doua, creând o unitate.
Deoarece aceste două parți iau ființă
Și acțiunea se petrece în aceeași conștiință.
Ideea e că ambele sunt trecute
Ca niște experiențe cognitive absolute.
Acum să trecem la partea narativă
Unde avem monolog interior și retrospectivă
Care dau tonul confesiv. Unde mai pui
Că narațiunea se realizează la persoana întâi?!
E homodiegetică, are focalizare internă,
Și viziune „avec”.. și se observă
Identitatea dintre personaj și narator
Între individ și sine fiind un conflict interior,
Dar și unul exterior între individ și lume,
El fiind o contradicție între rațiune și pasiune.
Individul nu se adaptează societății,
Din cauza moravurilor ei și-a mediocrității.
Universul ia aspectul unui joc absurd și
De-aici rezultă dorința sinuciderii.

Ekheq - Sec

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Încep un text cu un concept, e cert că-i cert la concert, identific un cerc vicios. Incert c-un cec pe un sfert academic, sunt direct, atent. Păreai inexistent până să savurezi ceea ce am creat, subliniind într-un mod atroce fiecare silabă pe care o percepi ca pe o altă capodoperă a unui ucigaș liric feroce.
Injecția nu-mi poate opri starea psihotică, cum pentagrama nu poate învinge în fața lui Iisus cu o prezență demonică, tema argotică luată de pe buzele unui rapper cu influență valorică e transformată în piesa cu texte lirice și cu o nuanță retorică.