psihic – Versuri.pro

Sdst - Magie Neagră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

[Ambiția diavolului e să preia controlul omului.. ambiția diavolului e să preia controlul omului.. ambiția diavolului e să preia controlul omului..]
[Aforic]
Atât de maniac îmi crestez numele părinților tăi pe vene
Speriat de scene macabre în care sufletul tău moare și arde
Eu îmi aprind un cui la capătul oricui
Ori pui palma să ți-o joc cu cuțitul
Ori te închid în subsol până îți înnebunesc de cap spiritul
Sunt bolnav cu handicap psihic
Când e vorba de tine și tineri
Îmi încep întotdeauna săptămâna Marți sau Vineri
Am solicitări mentale în discuții inter-umane
Am ajuns să-mi întrețin gândurile
Concluzionate în aventuri extra-conjugale
Sunt Dexter și extrapolez polen
Când interceptez sectionez
Flori purtătoare de cai verzi
Actori la ce vezi
Ne crezi sau nu
Pierzi și pleci desenat sau confuz
Sectionat în urechi
Cu toate că te lauzi
Orb în ochi și mai mult în auz
Există dovezi clare ce atestă
Evoluții muzicale pe cale extraterestră
Agitate de argint viu
Te-ntrebi de ce te urmărim
E simplu
Suntem iluzii auditive dozate triplu
Când posesiv îmi transpun
Moldie triplu și obsesiv
Încerc prin metode neortodoxe
Să te fac să-ți dispară chipu’ [aaaa]
Mai simplu de atât nu se poate exprima
Orice asemănare cu trecutul tău te poate deprima
Am abilități lucide de a mă exprima
Suprimă dorința când te văd în câteva secunde în suferință
Executându-mi crima
Ucid amatorii de la distanță
Înțepând păpuși
Începând de la tine îți dozez în sânge mercur și fugi de presupuși
Asasini de minți sunt magii
Și dezminți când încet te sperii
Când vezi că umbra ta apare înaintea de lăsarea serii..
[Oamenii sunt chinuiți de ele.. căpeteniile întunericului organizează lucrările demonice oamenii sunt uciși pe pământ.]
[Underman]
Dacă trei studenți au dispărut într-o pădure filmând un film documentar
Și-apoi s-au găsit casetele
Atunci și Underman va dispărea din studio
Iar cei ce vor veni vor găsi doar piesele
Și nu cred că vei înțelege prea ușor ce s-a întâmplat
Pentru că oricum cuvintele le pricepi cam greu
Și-ți dau dureri de cap
Dar cum poți înțelege ceva din lumi paralele
Expuse în ambianța cu cele mai întunecate tenebre
Ți-am spus să nu te pui cu forțe pe care nu le poți înțelege
Știi că sunt șanse mari să poți pierde
Și nu e ca atunci când suflu
Pentru că aici se mizează cu sufletu’
Vei fi victima unor farmece ce-ți vor prelua controlul
Intrând pe scena magiei negre îți vei pierde mințile
Și vei deveni actorul luând parte la actul final ce va consacra omorul
Îl vei ucide pe cel de lângă tine
Pentru că ai fost separat de conștientul tău
Acum nu realizezi ce ești în stare să faci
Și că ceea ce urmează să faci este rău
Pregătește-te să-ți iei adio de la viață
Pentru că acuma alergi chiar tu după suflete pierdute prin pădurea întunecată
Le vei eviscera trupurile ca acum o sută de ani
Și ca de fiecare dată
Apoi îi vei așeza în formă unei pentagrame
Înebunit de vocile copiilor ce te lovesc în timpane
Urmează apoi halucinațiile și semnele cu care vei fi marcat pe corp
Ești ca un orb ghidat de sunete
Un zombi ce nu se mai poate împotrivi
Te-ndrepți spre răul din pădure
Sau spre sanatoriul unde vei sfârși..

Creative Monkeyz - Robotzii Ep 11 Psihic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mo: Ce faci, Foca?
Foca: Da bine, Mo, uite!
Mo: De uau uau uau, cât abecedar!
Foca: Ordinarule, e o carte de psihologie!
Mo: Și ce e fina foaia? Sau ce faci cu ea? E cu rețete?
Foca: E o carte de psihologie.
Mo: Ai tăcut și mi-ai făcut un sandwich!
Foca: E o carte de psihologie, învăț să mă autohipnotizez.
Mo: Ahaa, păi atunci autohipnotizează-mă pe mine!
Foca: Nu am cum, pot doar să te hipnotizez!
Mo: Așa, simplu, fără auto, bine dacă nu mă-nșeli!
Foca: Urmărește pendula!
Mo: Da, ține-o fix, escaladami-ai p***a!
Foca: Ți se face somn… spune-mi ce vezi?
Mo: Păi văd o arătare cu meclă de cerșetoare, gen tampon cu aripioare, între țâțe are păr, din ureche curge zăr și se apropie mirată transpirând un sos de ceapă!
Foca: Orice ai face, să nu faci ce-ți zice!
Arătarea: Papă savarina!
Mo: Știu eu cum să procedez, la ispite nu cedez!
(Mo papă savarina!)
Mo: Mai adu, mai ai? A, Foca?
Foca: Ai cedat!
Mo: Da, da, da!
Foca: Mediocrule, urmărește lumina verde!
Mo: Da, așa facem!
(Dar sunt două lumini, una roșie și una verde. Mo, din păcate, o alege pe aia roșie)
Foca: Spune-mi ce vezi!
Mo: Pe mine, dar nu-s io.
Foca: Cretinule, nu te atinge!
Mo: Hahaha, nu te atinge! Aaa, Foca!
(Clona lui Mo era roșie și avea țepi)
Mo cel rău: Te tai, te feliez, cu talent te decupez!
Mo: Repede, Foca, fă ceva!
Foca: La numărătoarea mea te vei trezi! 1
Mo cel rău: Te tai, te tai!
Foca: 2, 3!
(Mo cel rău îl lovește pe Mo)
Foca: Ești bine, mă, sfeclă?
Mo: Da, da, da, da!
Foca: Sigur?
Mo: Da, da, da!
Foca: Hmm, hipnoza vieții!
Mo: Te tai!
PUNCT!
AI TĂCUT ȘI MI-AI FĂCUT UN SANDWICH!

John Keats - Odă Lui Psyche

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ascultă, O, zeiță, tăcutul ritm păstrat
Prin dulce osteneală și amintiri străvechi,
Și iartă-mă când spun c-ar trebui cântat
Misterul tău cel mare la tine în urechi;
Oare-am visat eu astăzi sau sigur am văzut
Cum Psyche, înaripată, zbura cu ochi aprinși?
Absent, printr-o pădure, eu hoinăream tăcut
Când, am simțit deodată c-o să leșin surprins,
Văzând două frumoase făpturi că s-au culcat
Pe iarbă sub frunzișul acela șoptitor,
Cu flori tremurătoare, unde-un pârâu umflat
Curgea ferit de ochii tuturor.
Acolo, în tăcere, pe flori ca-n paradis,
Și argintii, și-albastre, cu un miros ușor
Stăteau întinși în tihnă pe iarba verde-nchis,
Și se strângeau în brațe cu aripile lor;
Niciun sărut, și totuși adio nu-și spuneau,
O picoteală dulce părea a-i despărți,
Dar parcă noi săruturi în taină pregăteau,
Căci dragostea curată în zori îi va-nsoți:
Pe-acel băiat cu aripi eu l-am recunoscut;
Dar tu de lângă dânsul? Hulub păreai a fi,
Și-atunci că tu ești Psyche am știut.
O, ultimă născută, tu ești mai abitir
Decât toți zeii care pe-Olimp au locuit!
Mai mândră decât Phoebe cu stele de safir,
Sau decât cel Luceafăr ce arde-n cer mocnit;
Ești mult mai arătoasă, deși tu templu n-ai,
Și nici altar pe care să pună lumea flori;
Nici cor n-ai de fecioare, care cu-al lor alai
Să-ți cânte de cu seară până târziu în zori;
N-ai glas, lăută, fluier, și nici tămâie care
S-afume din cățuia cea de argint curat
Nu ai altar, oracol cu minte visătoare,
Și nici profet cu duhul inspirat.
O, tu, lumină mare! Acum e prea târziu,
Târziu e pentru lira pe care o evoc,
Și pentru jurăminte prin codrul cel pustiu,
Și pentru tot ce-i sacru, cer, apă, aer, foc:
Dar și-n trecutul care acum e îndepărtat
Văd cât ești de pioasă și cum plutești ușor
Acolo unde-s zeii, pe-Olimpul sfidător,
Și cânt de bucurie, și simt că-s avântat.
Aș vrea să fiu eu corul, căci vreau cu tine-a sta
În fiecare noapte până târziu în zori;
Să fiu și glas, și fluier, și-acea tămâie-a ta,
Ce din a ei cățuie emană dulci vapori;
Să-ți fiu altar, oracol ce soarta o ghicea,
Sau un profet din cei clarvăzători.
Voi fi un preot care îți voi clădi altar
Adânc la mine-n minte, în loc netulburat,
Acolo unde gânduri cu gustul dulce-amar
Foșni-vor precum pinul de vânturi scuturat;
Și-n jur până departe copaci umbroși, în șir,
Se vor urca pe munții cu creste de granit;
Și-acolo, râuri, păsări, albine, și zefir,
Vor adormi Driade pe mușchiul umezit;
Și-n mijlocul acestei tăceri de nedescris
În sanctuar voi pune, așa cum am promis
Ghirlande împletite din mintea ce-a trudit,
Cu clopoței, cu muguri, cu stele cum vreau eu,
Cu tot ce Fantezia vreodată a urzit,
Căci florile ei mândre nu sunt la fel mereu;
Și-acolo vei rămâne cu tot ce-ți este drag,
Cu tot ce mintea-n taină cu grijă va păstra,
C-o torță și-o fereastră deschisă-n noapte larg,
Prin care ea, Iubirea, va intra!

Robotzi - Psihic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mo: Ce faci, F.O.C.A.?
F.O.C.A: No, bine, mă! Uite.
Mo: Ua, ua, ua! Cât abecedarul!
F.O.C.A: Ordinarule! E o carte de psihologie.
Mo: Și… e fină foaia? Sau, ce faci cu ea? E cu rețete?
F.O.C.A: E o carte de psihologie!
Mo: Ai tăcut (nu am înțeles bine)! Și mi-ai făcut un sandviș.
F.O.C.A: E o carte de psihologie! Învăț cum să mă auto-hipnotizez!
Mo: A..! Păi atunci, auto-hipnotizează-mă pe mine!
F.O.C.A: Nu am cum. Pot doar să te hipnotizez!
Mo: Așa, simplu? Fără auto? Bine, dacă numa’ așa știi…
F.O.C.A: Urmărește pendula.
Mo: Da’ ține-o fix! Excaladamiai p***
F.O.C.A: Ți se face somn. Spune-mi, ce vezi?
Mo: Păi, văd o arătare cu meclă de… cerșetoare… gen: tampon cu aripioare. Între țâțe are păr, din urechi îi curge zar și se apropie mirată transpirând un sos de ceapă.
F.O.C.A: Orice ai face, nu o asculta!
Mo: Știu eu cum să procedez! La ispite nu cedez. (Mai adu! Mai ai?)
Aaa… F.O.C.A.?
F.O.C.A: Ai cedat… Mda, mediocrule! Urmărește lumina verde!
Mo: Așa faceam!
F.O.C.A: Spune-mi ce vezi!
Mo: Pe mine… Da’ nu-s yoo!
F.O.C.A: Cretinule… nu te atinge!
Mo: Haha! Nu te atinge… :))
Aaa… F.O.C.A.?
Mo2: Te tai, te feliez, cu talent te decupez!
Mo: F.O.C.A! Repede! Fă ceva!
F.O.C.A: La numărătoarea mea te vei trezi! 1!
Mo2: Te tai, te tai!
F.O.C.A: 2! 3! Ești bine, mă, sfeclă?
Mo: Da..
F.O.C.A: Sigur?
Mo: Aha..
F.O.C.A: Heh, hipnoza vieții! Mă duc să pun cartea înapoi.
Mo: Te tai! Te tai!
Punct.

Vraciu - Scurtă Introducere în Psihic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Urechile tale au orgasm când aud bucata asta
Două rime, două bile te-au făcut să-ți sară teasta
Rimele mele-s letale, te dobor pe sub rafale
Sunt mai mare ca Ștefan cel Mare
Ba, asta are efecte speciale!
E tripat, antrenat, psihopat și dopat
Mașină de tatuat, lepădat, renegat
Mulțumesc anticipat, nu știu ce s-a întâmplat
Ba! Asta e puțin ciudat, pe piesa asta m-am tripat
Dau tare-n eliberare, accidentare, achitare
abordare, afectare și dau pentru fiecare!
Abilitare, demonstrare, absentare criminale!
De-asta tu nu vezi un lucru pozitiv
Dar eu sunt mai blând la infinitiv
Atunci când împrăștii rime pe negativ
E-un lucru auditiv, vraci egal un personaj fictiv
De-asta e expeditiv, definitiv și aluziv
E un lucru adaptiv, te domină-n adjectiv
Ești un părinte adoptiv, în genitiv pari mai activ
Înțelesu-i senzitiv, atractiv, fii receptiv!
Nu-i nimic repetitiv, rime ca aperitiv
Asta este, tu ai vrut, te-ai băgat în ecuație
După două spuse bine-am să te scot din fracție