promisiunile unui chip

Frumusețe lividă, cu sprâncene lăsate,Părând că revarsă tenebre;Îmi inspiră gândirea, ochii tăi negri foarte,Dar fără accente funebre.Ochii tăi, precum părul închis la culoare,Ca o coamă ce saltă în vânt,Ochii tăi languroși, care-mi spun: «Vrei tu oareIubitor de al muzei cuvânt»,Să urmezi idealul ce în tine-l voi puneȘi oricare altă chemare?Doar așa-ți vei da seama că … Citește mai mult