Versuri corectate și adnotate
Privirea e de fapt un spațiu unde lucrul nu eNimic nu e acolo unde nimicul e privitPentru ca lucrul să fie privirea trebuie să încetezeCând privirea-ncetează lucrul e un zenit infinit.Deci lucrul nu poate fi decât infinitul zenitului absolut singurÎn singurătate, aici, este începutul lucruluiAl lucrului ce-a încetat de-a mai fi privireAl vidului ce-a încetat … Citește mai mult
O poezie e o veste despre neant • stoarsă din neantul altor veștidespre neant • tipărite de privirea prin creștet • privirea princreștetul capului ce urmă până la neantul fără cap • ca un călărețfără cap călărind privirea-prin-creștetul-capului •privirea-prin-creștetul-capului privește prin creștetul capuluiprivirea-prin-creștetul-capului • privirea-prin-creștetul-capului eo deschidere fără ochi spre o altă privire • o … Citește mai mult
Când privirea mea a rupt tăcereaAtunci ai înțeles că orice vorbă e de prisosDeci nu mai are niciun sensO privire a fost de ajuns ca să te simt că mă înșeliAșa cum în privirea ta se vede clar că disperiVrei să te ascunzi după deget dar ochii te dau de golE greu să mă păcălești … Citește mai mult
De ce ne cos pleoapeleprivirile tale?Nu știu ce fac înapoia mearazele soarelui.De ce nu-ntorci capul să-ți veziprivirile?Acum, nu mai știu unde mi-e capul.Aflați-l, dacă aveți nevoie de el.Vasko Popa – Cele mai frumoase poezii – Ed. Tineretului