prima zi de scoala – Versuri.pro

D3Py - Prima Zi de Școală

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Strofa 1:
12.09.11, școala încearcă să muște
E prima zi de școală
E cea mai nasoală
Ajung în clasă și strig: „O, nou!”
Dimineața mă trezesc și mă gândesc
Că o să înnebunesc
Intru în clasă-n niște blugi, o cămașă și cu florile-n mână
Într-o clasă ce zilele mi le fărâmă
Da’ greu mai trece dimineața asta
Cred că o să plec de-aici și cu asta basta
Îi zic la dirigă: „Hasta la vista și pa!”

Strofa 2:
Da’ cum să plec că trebuie să recunosc acele fețe
Care s-au schimbat, dar tot le am în minte
Să le memorez din nou
Unu’ stă la țară, altu’ o arde prin ghetou
Unu’ zice că-i frumos, altu’ zice că-i mișto
Unii îmi sunt prieteni, alții mai dușmani
Unii sunt de treabă, alții-s c***i
Unii sunt serioși, alții-s miștocari
Nu-i să-i vad săraci, da’ nici chiar milionari
Unii sunt mai dulci și alții-s mai amari.

Strofa 3:
Asta este strofa 3
Strofa a 3-a, dacă vrei
Și-n asta o să închei să vorbesc despre ei
Să vorbesc despre cei
Cei numesc colegi
Și ziua se termină-ncet
La toți ne apare un zâmbet
Dar așa discret
Că zici că-l ținem în secret
Și imediat să vezi că m-am oprit
Din vorbit și trăncănit
Cred că deja te-ai plictisit
Și eu m-am plictisit
Că așa e prima zi de școală
Da’ știu că e nasoală
Da’ tre’ să fie pronunțată.

Pavel Stratan - Școala

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Îmi amintesc la școală prima dată
Când mama cu de-a sila m-o adus
Din urmă mă împingea săracu’ tata
Și-amu’ țin minte atuncea ce mi-o spus:
‘Mai sunt copii da’ rai ca tine nu-s!’
Da’ tata tace, da’ nici mami să vorbească nu prea sta
Tot ce se face, tot se face-nspre bine, iaca așa.

Refren:
Eu mă mai duc pe-acasă și pe școală trec
Chiar de-ai mei nu mai sunt
Da’ viața-i frumoasă și-ar fi păcat să plâng
Da’ plâng..

II
În mâna stângă strâns țineam o floare
Călcăm ușor pe papucei și rar
Habar n-aveam ce-nseamnă să fii mare
Da’ în ghiozdanu’ verde cu buz’nar
Aveam ascunsă pâine cu zahăr.
Da’ tata tace, da’ nici mami să vorbească nu prea sta
Tot ce se face, tot se face-nspre bine, iaca așa.

Refren:.
Da’ plâng..
Da’ plâng..
Da’ plâng..
Da’ plâng..

Alexandru Colorian - Școala

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Întâia zi de școală! În clasă larmă multă,
Priviri mirate zboară și se opresc de-a rândul;
Deodată, e tăcere — chiar inima ascultă…
Dar, gândul hoinărește, — ce taină mare-i gândul!
El sare la pisică, la joacă și la frați;
Cum să rămână-aice? afară sunt vibrări —
Nu-i vreme-acum de carte, și nici de întrebări —
Ce sparg fereastra, zidul și năvălesc în clasă,
Cu gândurile toate ce le-ai lăsat acasă;
Cu cercul cin’ se joacă pe strada adormită?
Cu mingea cine-aruncă pe iedera-nnegrită?
În curte fuge slobod dulăul — el de școală
N-a vrut nicicând s-audă… dar laptele din oală
L-a smântânit cu sete, gonind hulpav pisica;
Ei nu mai știu de școală; așa este mămica!..
Dar, tabla neagră-n față, cu creta și-un burete,
Ca namilă se-nalță, ca-n pândă un erete;
Micuțul încet se scoală, și-apoi, cu grabă mare,
Își cere voie-afară… cam fără explicare..
În curtea goală, rece — în cor aude lecția:.
„Câmpul alb,
Oile negre;
Cin’ le vede,
Nu le crede;
Cin’ le paște,
Le cunoaște”.
Nențelegând.. o iotă, continuă.. inspecția;
Sub cerul, iar prieten, a dibuit un nuc:
El nalt — el mic, alături nu e nici un uluc;
Cu gândul în obidă pornește-ncet spre casă;
Deodată iar aude — o! lecția nu-l lasă:.
„Câmpul alb,
Oile negre”..
Și-n clasă se întoarce, cu fruntea la pământ; —
În gând se-nfiripează fără de voie-un cânt:.
„Cântă cocoșelul
Dis-de-dimineață,
Scoală-te, copile”..
În clasa-ngălbenită, de zborul trist al toamnei,
O muscă naucită nu dă iar pace doamnei.