https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/hafez-zadarnic-il-mai-caut https://versuri.pro/hafez-zadarnic-il-mai-caut#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=40651 →]]> Zadarnic îl mai caut. Prietenii mei unde-s?
S-a tulburat izvorul vieții. Trandafirul
culoarea și-a pierdut-o. Și unde e zefirul?
Iar câmpul de roze, acum cine răspunde-i?
Căci n-aud viers de păsări. Privighetoarea unde-i?
Și-a ars lăuta Zuhra? Licoarea din podgorii
n-o mai râvnește nimeni? Ah, unde-s băutorii?
Cândva această țară un nume-avea: Cetate
a bunilor prieteni. Azi străzile-s deșarte.
Nu-i nimeni să dezlege divinele mistere.
Nu fi mâhnit, o, Hafiz, și cugetă-n tăcere.
Divanul

]]> https://versuri.pro/hafez-zadarnic-il-mai-caut/feed 0 https://versuri.pro/giorgios-seferis-nu-i-am-cunoscut https://versuri.pro/giorgios-seferis-nu-i-am-cunoscut#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=49448 →]]> Nu i-am cunoscut;
Era doar speranța-n adâncul nostru
Care spunea că-i știam din copilărie.
I-am văzut de vreo două-trei ori, apoi luară corăbiile;
Transporturi de cărbune, transporturi de cereale,
Și prietenii noștri pierduți după cocoașa oceanului pe totdeauna.
Zorii ne găsesc lângă lampa obosită
Desenând stângaci și îndârjit pe hârtie
Nave, sirene sau cochilii:
Seara descindem la fluviu
Fiindcă ne arată drumul spre mare
Și noaptea ne-o petrecem în hrube cu miros de catran.
Prietenii noștri au plecat,
Poate nu i-am văzut niciodată;
Sau poate i-am văzut când încă somnul
Ne purta foarte-aproape de valul ce respiră,
Poate-i căutăm fiindcă noi căutăm
Cealaltă viață
Dincolo de statui.

]]> https://versuri.pro/giorgios-seferis-nu-i-am-cunoscut/feed 0 https://versuri.pro/proconsul-fara-prieteni https://versuri.pro/proconsul-fara-prieteni#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=53821 →]]> Prea departe sunt zilele când zâmbeam cu prietenii
Și nu înțeleg de ce azi tristețea mă cuprinde.
Dintr-odată tot ce am avut fără urmă a dispărut
Și m-am trezit părăsit. Nu-i nimeni lângă mine.
Singur am să încerc acum să mă ridic
Tamplele mă ard iar eu nu simt nimic
Singur am să caut pașii nevăzuți
Să îmi găsesc prietenii pierduți.
Ce departe sunt zilele când râdeam cu prietenii
Și azi mi-e greu să-i privesc în ochi pe aceia care
Au primit cu încredere
Mi-au hrănit toate visele
Și n-am știut să îi păstrez
În suflet lângă mine.
Singur am să încerc acum să mă ridic
Tamplele mă ard iar eu nu simt nimic
Singur am să caut pașii nevăzuți
Să îmi găsesc prietenii pierduți.

]]> https://versuri.pro/proconsul-fara-prieteni/feed 0