pribegi – Versuri.pro

Jurca Marinela Florina - Stăteam Lângă Potecă, În Serile Târzii (Partea 20)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Suntem la malul tău, venit-am cu tributul
Ca să ne fii sălaş, noi, pribegiţi ai sorţii.
Venim azi în adânc, lăsăm în urmă viaţa,
Călcând în valul rece, ce stă în faţa morţii.
Cu tălpile-ngheţate, ţinându-ne de mână
Venim azi în adânc, să fim noi împreună.
La ce folos ni-e viaţa, de nu sunt lângă el?
Mare!!!.. deschide-ţi valul, pe rug îţi suntem miel!.
Aşa mi-a spus destinul, în valuri să m-arunc,
Pentru iubirea mea, să-mi dau viaţa tribut.
Cu zâmbetul pe buze, azi în adânc îţi vin
Dar cu iubirea mea, de mână eu mă ţin.
Se trage-un val în stânga şi altul mult spre dreapta,
Iar noi spre un adânc, tot coborâm azi treapta.
În urmă noastră marea, de diguri se izbeşte
Din pragul de corali, mereu, mereu şopteşte.
Cine sunteţi voi? de în adânc veniţi,
Ţinându-vă de mână, de viaţă pribegiţi?
Nu v-am cerut tribut, viaţa să mi-o daţi,
Ve-ţi trece pragul morţii, aici vreţi voi să staţi?.
Cine eşti femeie, de ce ţi-e faţa plânsă?
Văd!. din suflet fericirea, toată ţi-a fost smulsă!
Nu-i vreun loc în lume, că pământu-i mare..
Să va trăiţi iubirea, .. vii să staţi în mare?.
… Miriam, mă numesc şi-n dar, dau viaţa mea.
În genunchi îţi cad, nu ne alunga!
Sunt cu fiu de codru, blestemaţi de soartă..
Că ne-am scris iubirea, în stejar pe-o scoarţă!.
Cine eşti bărbate? suflet răvăşit,
Şi cu-a ta femeie, de ce-n mare-ai venit?
Cine va alungă şi va hăituieşte?
Văd!!.. Pe voi iubirea, veşnic va uneşte!.
-Eu sunt Beniamin, în faţă-ţi stau spăşit,
M-au blestemat toţi codrii, doar fiindcă am iubit!
În palme îţi pun viaţa-mi, te rog mi-o ia în dar
Nu vreau de-a mea femeie, departe să fiu iar!.
-Oh, voi muritori, nu va-nţeleg iubirea,
Aţi fi în stare azi, să-mbrăţişaţi chiar moartea!
Dar n-am să va permit, plecaţi voi din adânc..
Pentru iubirea voastră să înfruntaţi chiar soarta!.
.. CONTINUARE ÎN PARTEA 21.
Autorii : Jurca Marinela Florina & Viţelaru Loredana Nicoleta
29:09:2013

Ovid Densusianu - Cei Fără Stea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Au adormit în visul pietrei,
Au adormit și i-am privit
Cum ochii lor uitase-ndată
Că mai-nainte cuprinsese –
Minune – câmpul înflorit.
Erau pribegi ce nu știu unde
Mergeau – atâtea drumuri sunt
Pe care chinul le deschide
Prin lume – și ei toți cu gesturi
Înlocuise-orice cuvânt.
Îi întâlnisem în lumină
Bolnavă de amurg, și-n urmă,
Când întâmplarea ne-apropiase,
Am mers pe lângă ei privindu-i
Cum toți tăcuți păreau o turmă.
Pe când dormeau văzui de-odată
Cum tresări cel mai bătrân.
Se ridică, făcându-și cruce,
Și zise zarea cercetând-o:
„Fă, Doamne, -aicea să rămân!”

Traian Demetrescu - Tablou de Iarnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pribegi, veniți din altă țară,
Doi muzicanți bătrâni, cu plete
Cerșetoreau, cântând pe stradă
Din clarinete.
O fată îmbrăcată-n zdrențe
Îi însoțea dintr-o chitară,
Atât de galbenă și slabă,
Părea de ceară.
Și câinii îi lătrau… și vântul…
Le răspundea cu lungi ecouri;
Un cârd de corbi țipa iernatic
Pierduți prin nouri.

Radu Gyr - Cititorul de Mănăstiri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Treceau, desculți, prin țara basarabă,
sfinți triști de fum, cu glezne de lumină.
Omul îi chema pe prispa lui, la cină,
și le pupa cereasca mână slabă.
Io, cititorul, topit-am juvaere,
să urce din inele mănăstire.
Sfinții pribegi cu umbra lor subțire
i-am fost poftit apoi la priveghere..
Ci ei, zâmbind și mirosind a ceară,
s-au așezat prin vechi iconostase.
Mă uit și văd pe fruntea lor rămase
inelele-mi domnești de-odinioară.