Prahova – Versuri.pro

Maria Văduva - Dor Mi-e Azi, Mamă, De Tine!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Foaie verde mărăcine,
Dor mi-e azi, mamă, de tine,
Aș da, mamă, lumea toată
Să te pot vedea o dată.
Dor mi-e de taica moșneag,
El m-așteaptă stând în prag
Și torcând dintr-un fuior
Maica m-așteaptă-n pridvor.
Dorul de părinți e greu
Îl porți în suflet mereu,
Și toată lumea să știe
Că-l am din copilărie.
Mi-au dat glas să pot cânta
Ca eu să nu-i pot uita,
Să cânt prahovenilor
Numai cântece de dor,
Chiar să mor, că nu mi-e jele,
Rămân cântecele mele.
Vers refren:
Of, dor, că dorul e greu!

Maria Văduva - Curge Prahova la Vale

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Curge Prahova la vale,
Neicuța nu-mi iese-n cale,
Curge, curge, nu-ncetează
Pân’ neica se liberează.
Prahovă, apă de munte,
De ce curgi așa de iute?
Să curgi mai încetișor
Ca să-mi mai alini din dor!.
De-aș fi neic-o floricea
Tu m-ai purta la manta
Și-ai face-armata cu ea
Până când te-ai libera.
Eu beau, neică, apă rece,
Că de dor poate mi-o trece,
Prahova-i o apă iute
Și-mi aduce doruri multe.

George Coșbuc - Prahova

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Din pământ, din locuința
Mamei tale, ieși zâmbind,
Prahova! Și stai mirată
Și te tremură dorința
Să vezi lumea cu lumină!
Inima de plâns ți-e plină;
Ochii tăi spre soare cată
Și-ai tăi ochi mai vii s-aprind.
În pământ cât e de rece
Și-n pământ nu vezi nimic –
Nu te mai întoarce-acasă!
Eu pe drum te voi petrece
Cu povești și cu povețe,
Voi cânta a ta frumusețe!
Lasă lumea ta, o lasă,
Tu frumoasă, eu voinic!
Vino-ncet pe-aici, iubită!
Adă mâna, să nu cazi
Peste pietrele din cale!
Tu tresari de fericită
Și-mbătată de viață;
Soarele-ți răsare-n față –
Haid-acum fugind la vale
Printre șoptitorii brazi.
Ce frumos se-mbracă dealul
Cu flori roșii pe-unde treci!
Îți întâmpină sosirea
Munții ce despart Ardealul,
Codrii vechi și plini de noapte,
Luncile cu mii de șoapte.
Râzi cu hohot la privirea
Neguroșilor Bucegi?
Uite-acum cât ești de mare,
Uite ce frumoasă ești!
Tu, sălbatico-ntre fete,
Iată sate-acum în zare,
Prahova, să fii cuminte!
Ține cumpăt la cuvinte,
Stai și pune-ți flori în plete,
Mai frumos să te gătești.
Potrivește-ți părul bine;
Strânge mijlocelul tău,
Pieptul plin ca să-ți răsară!
S-or uita flăcăi la tine,
Și copile tinerele:
Să vorbești frumos cu ele,
Să nu-ți scoată vorbă-n țară
Că tu ești crescută rău!
Iată satul! E Azuga.
Tu auzi acum întâi
Dulce vuiet de vioară –
Haid, -iubito, haidi cu fuga,
Să jucăm și noi chindia!
Cum te-aprinde veselia
Și cum joci tu de ușoară,
Și-ai voi să tot rămâi!
Dar te mână-n lume dorul
Să vezi lumea! Și tu fugi
Și te pierzi visând cu gândul.
Veselă-ți mlădii trupșorul
Și la brâu pui flori de viță,
Flori de crâng pui în cosiță
Și pe-alesul tău visându-l
Treci prin văi, cu blânde rugi.
Dar auzi! E plin pământul
De răsunete! Pe loc
Un balaur cât un munte
Vine-nfiorat ca vântul
Cu o sută de picioare –
Cu mugiri șuierătoare,
Și-i c-un ochi de foc în frunte
Și pe nări el varsă foc!
Prahova năvalnic sare,
Neștiind aceasta ce-i.
Pletele-i rămân răzlețe,
Ochii plini de spaimă-i are
Și cu pieptul gol s-aruncă
Peste liniștita luncă –
Părul ei sunt valuri crețe,
Spuma albă-i pieptul ei!
Te-ai speriat, frumoasă fată,
Galbenă ce te-ai făcut!
A fost tren, n-a fost balaur!
Plângi acum și, rușinată,
Pieptul plin, vădita taină,
Ți-l ascunzi sub larga haină
Și dai părului de aur
Tot repaosul pierdut.
Dar tu uiți curând! Și iară
Salți pe netedele lunci,
Și cu râsuri repetate,
Veselă din cale-afară,
Iai câmpiile de-a latul,
Și când vezi deoparte satul
Bați în palme și pe spate
Capul gingaș ți-l arunci.
Iat-o! Pe sub râpi înalte,
Ea cu hohote adânci
Fuge, parcă-i urmărită;
Strânge pieptul să nu-i salte
Și pe după stânci dispare –
Și târziu, departe-n zare,
Leneșă și obosită,
Iese iar de după stânci.
Câteodată, mânioasă,
Spumegând la cotituri,
Te azvârli vuind la vale –
Dar așa ești mai frumoasă!
Ochii negri ți-i întuneci;
Și sălbatică aluneci;
De-al tău vuiet gem în cale
Liniștitile păduri.
Stai! Tu simți un tremur rece!
Caraimanul, până-n nori,
Stă pândind în cap să-ți cadă
Pe sub el dacă vei trece!
Uite, parcă-l mișcă vântul!
Să ne-ajute Domnul sfântul!
Uite-acum, să nu ne vadă –
Am scăpat! dar ce fiori!
Dar de ce-ți astâmperi pasul?
Prahova, de ce te miri?
De ce vezi, îți moare mintea
Și-ți întinerește glasul –
Iată, vilele răzlețe
Cu ciudate turnulețe!
Tu te-nchini pe dinaintea
Învechitei mânăstiri.
Vezi castelul în lumină;
Brazi trăsniți pe dânsul cad.
Și sub codru, visătoare,
Trece-n gânduri o regină
Palidă – e Carmen Sylva!
Al ei nume pomeni-l-va
Codru-n veci, c-a fost sub soare
Doamna codrilor de brad.
Să plecăm, frumoasă fată,
Să plecăm, că zăbovim!
Iată, Prahovița-n vale,
Ca și tine-o alintată,
Pribegind cu doru-i volnic!
Iată. Câmpina pe colnic,
Și Doftana-ți iese-n cale –
Și noi tot călătorim.
Și-acum trenul când mai vine
Nu te temi! Cu el în pas
Fugi alături, salți nebună,
Râzi de el, și el de tine!
El ușor și tu ușoară –
Dar el zboară, zboară, zboară,
Și prin văi departe sună
Batjocoritoru-i glas.
Dar ce ai, frumoasă fată,
De ce-ți bate pieptul des?
Prahova, după movilă
Pentru ce te-oprești mirată
Și pleci ochii? Colo-n zare
Un flăcău frumos răsare,
E Teleajenul, copilă,
Simți că este-al tău ales.
Semne el cu mâna-ți face;
Tu roșești râzând mereu,
Și râzând te-neacă plânsul.
Prahova, te las în pace!
Nu mai ceri a mea-nsoțire,
Te-am adus până la mire:
Mână-n mână tu cu dânsul
Să plecați cu Dumnezeu!

Tita Barbulescu - Din Pitești Pân' la Trivale

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Din Pitești pân’ la Trivale
Floarea dorului răsare,
Răsare și înflorește
Pentru cine mă iubește
La Trivale, la Trivale
Drumu-i lung, dragostea-i mare.
De n-ar fi neic-argeșean
M-aș duce din sat un an,
Dar în ce parte m-aș duce
Dorul de neica m-ajunge,
La Trivale, la Trivale
Drumu-i lung, dragostea-i mare.
Vino, neică, la Trivale
Când dă liliacu-n floare,
Că floarea de liliac
Aduce-n dragoste leac,
La Trivale, la Trivale
Drumu-i lung, dragostea-i mare,
La Trivale, la Trivale
Floarea dorului răsare.

Irina Loghin feat Romania - Valea Prahovei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Mândră și frumoasă-i Valea Prahovei
Chiuie pe vale, fete și flăcăi
Lăutarii cântă, strunele iau foc
Tinerii se-adună și se prind în joc
Lăutarii cântă, strunele iau foc
Tinerii se-adună și se prind în joc
Ce minunată, ești Valea Prahovei..
Vara când se uită, soarele ferești
Ca o zână-n basme tot mai mândră ești
Straiele de iarnă te împodobesc
Prea frumoasă Vale, te iubesc
Jocul ca la Breaza-i din strămoși lăsat
Că-l jurară Dacii rar și apăsat
Până și bătrânii se opresc în loc
Să mai vadă-o clipă minunatul joc
Până și bătrânii se opresc în loc
Să mai vadă-o clipă minunatul joc
Ce minunată, ești Valea Prahovei..
Prahova mea dragă eu nu te-am uitat
Chiar dacă de-acasă cu greu am plecat
Mă întorc cu drag în locul părintesc
Prahova mea dragă, te iubesc
E un joc anume pe acest meleag
Munții se apleacă și-l privesc cu drag
Babele la horă când s-au întâlnit
L-au jucat pe munte, pan’ au înlemnit
Babele la horă când s-au întâlnit
L-au jucat pe munte, pan’ au înlemnit
Ce minunată, ești Valea Prahovei..
Prahova, grădină, să-nflorești mereu
Pe-ale tale plaiuri am crescut și eu
Dorurile-n cântec ți le dăruiesc
Prea frumoasă vale, te iubesc

Irina Loghin - Valea Prahovei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Mândră și frumoasă-i Valea Prahovei
Chiuie pe vale, fete și flăcăi
Lăutarii cântă, strunele iau foc
Tinerii se-adună și se prind în joc
Lăutarii cântă, strunele iau foc
Tinerii se-adună și se prind în joc
Ce minunată, ești Valea Prahovei..
Vara când se uită, soarele ferești
Ca o zână-n basme tot mai mândră ești
Straiele de iarnă te împodobesc
Prea frumoasă Vale te iubesc
Jocul ca la Breaza-i din strămoși lăsat
Că-l jurară Dacii rar și apăsat
Până și bătrânii se opresc în loc
Să mai vadă-o clipă minunatul joc
Până și bătrânii se opresc în loc
Să mai vadă-o clipă minunatul joc
Ce minunată, ești Valea Prahovei..
Prahova mea dragă eu nu te-am uitat
Chiar dacă de-acasă cu greu am plecat
Mă întorc cu drag în locul părintesc
Prahova mea dragă te iubesc
E un joc anume pe acest meleag
Munții se apleacă și-l privesc cu drag
Babele la horă când s-au întâlnit
L-au jucat pe munte, pan-au înlemnit
Babele la horă când s-au întâlnit
L-au jucat pe munte, pan-au înlemnit
Ce minunată, ești Valea Prahovei..
Prahova grădină să-nflorești mereu
Pe-ale tale plaiuri am crescut și eu
Dorurile-n cântec ți le dăruiesc
Prea frumoasă vale te iubesc

Irina Loghin - Sârba Ca În Prahova

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Asta-i sârba săltăreață,
Sârba noastră din bătrâni,
O știu din copilărie
Învățată din străbuni,
Se joacă cu bucurie
Când e sărbătoare-n sat,
Nu e român să nu știe
Să joace sârba cu drag.

Refren:
Zi-i așa, tot așa,
Sârba ca în Prahova,
Și băieții bat cu foc
Sârba tot pe loc,
Tropa, trop, stai pe loc,
Uite-l și pe nea Ion
Intră-n sârbă la mijloc
Și joacă cu foc.

Frumos joacă prahovenii
Că la joc sunt pricepuți
Așa cum sunt toți românii
La sărbători și la nunți,
Se roatesc fetele-n sârbă
Cu maramele în vânt,
Frumoase sunt iile
Cusute cu fir de-argint.

Refren:
Hai la joc, hai la joc,
Să batem sârba pe loc
Și s-o ținem tot așa
Cum e datina,
Ce frumos este satul
lângă pădurea de fag,
Cântă fete și flăcăi
Valea Prahovei.

Intră și copiii-n horă,
Nu-ți iei ochii de la ei,
Joacă după lăutari
Că sunt prahoveni de-ai mei,
Ține sârba cu răbdare,
După cum e datina,
La un ceas de sărbătoare
Să joace toată lumea.

Refren:
Zi-i așa, tot așa,
Sârba ca în Prahova,
Și băieții bat cu foc
Sârba tot pe loc,
Tropa, trop, stai pe loc,
Uite-l și pe nea Ion
Intră-n sârbă la mijloc
Și joacă cu foc.

Ce frumos se vede jocul
În poiana florilor
Și pe cap stă busuiocul
Sub marama fetelor,
Joacă sârba fără teamă
Că-i privită de flăcăi,
Joc și eu că tare-mi place
lângă prahovenii mei.

Refren:
Hai la joc, hai la joc,
Să batem sârba pe loc
Și s-o ținem tot așa
Cum e datina,
Ce frumos este satul
lângă pădurea de fag,
Cântă fete și flăcăi
Valea Prahovei,
Joac-așa, tot așa
Să se ducă pomina
C-am închis hora pe loc
Să aveți noroc,
Ce frumos este satul
lângă pădurea de fag,
Cântă fete și flăcăi
Valea Prahovei.

Irina Loghin - Mândră și Frumoasă-i Valea Prahovei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Mândră și frumoasă-i
Valea Prahovei,
Chiuie pe vale
Fete și flăcăi,
Lăutarii cântă,
Strunele iau foc,
Tinerii se-adună
Și se prind în joc
Zi-i ca la Breaza,
Zi-i ca la Breaza,
Zi-i!
Ce minunată ești Valea Prahovei!

Vara când se uită
Soarele-n ferești
Ca o zână-n basme
Tot mai mândră ești,
Straiele de iarnă
Te împodobesc,
Preafrumoasă vale,
Te iubesc!.
Jocul ca la Breaza-i
Din strămoși lăsat,
Îl jucară dacii
Rar și apăsat,
Până și bătrânii
Se opresc în loc
Ca să vad-o clipă
Minunatul joc.
Zi-i ca la Breaza,
Zi-i ca la Breaza,
Zi-i!
Ce minunată ești Valea Prahovei!

Prahova mea dragă,
Eu nu te-am uitat,
Chiar dacă de-acasă
Cu greu am plecat,
Mă întorc cu drag
În locul părintească,
Prahova mea dragă,
Te iubesc!.
E un joc anume
Pe acest meleag,
Munții se apleacă
Și-l privesc cu drag,
Babele la horă
Când s-au întâlnit
L-au jucat pe munte
Pân-au împietrit.
Zi-i ca la Breaza,
Zi-i ca la Breaza,
Zi-i!
Ce minunată ești Valea Prahovei!

Prahovă grădină,
Să-nflorești mereu,
Pe-ale tale plaiuri
Am crescut și eu,
Dorurile-n cântec
Ți le dăruiesc,
Preafrumoasă vale,
Te iubesc!

Irina Loghin - Prahova, Apă Zglobie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Prahovă, apă zglobie,
Spune-i lui neica să vie,
Să vină-napoi în sat
Până nu m-am măritat.
Spune-i, Prahovă surată,
Că mi-e inima secată
Cum e cerul fără nori
Și grădina fără flori.
De l-oi găsi adormit
Spune-i că m-am logodit,
De l-oi găsi deșteptat
Spune-i că m-am cununat.
Adu-l, Prahovă, în zbor
Peste-naltul munților
Până-n valea ta frumoasă
Unde inima mi-i arsă.

Irina Loghin - Colo-n Vale-n Făgețel

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Colo-n vale-n făgețel
Mă culcai să dorm nițel,
N-am putut să m-odihnesc
De câte gânduri gândesc,
De bătaia vântului,
De cântatul cucului.
Dorul neichii să-l despart,
Cântecul să mi-l împart
Și la păsări, și la flori,
Și la harnicii sondori,
Și la codrii verzi de fagi,
La toți prahovenii dragi.
Pe-nserat m-așez în prag
Și pornesc să cânt cu drag,
Când m-aud vecinii toți
Ies din case pe la porți,
Of, și tare mândră sunt
Că le place cum le cânt.