poezie - Versuri.pro

Ion Caraion - O Numeroasă Femeie Împrăștie Somnul

Niciodată n-am știut cine / mă strigă. Ecoul s-apropia, apoi o lua la fugă / … →

Erau semne, o ceață / era-n fața ochilor azi-dimineață / Mein Gott! Meine Frau! / … →

S-a risipit din viață-o bună parte. / I se tot luară dulcii departe. / Cu … →

Tâmpule, hanule, pragule, / Abure, viezure, zgrunțure, / Blândule, mutule, lemnule, / Valule, câmpule, timpule, … →

Păru-aprins rostogolit pe spate / mă-ajungea la glezne ca o apă. / L-astrucam pizmașă, călcam … →

Fantastică răsare ciuta-n munți – / neprididită oră siderală. / Resimți un miros cald de … →

Improvizați o aspirație între umerii căreia / să așezăm un cântec de-a ninsoarea cerbilor. / … →

Cinele la care ne-am oprit, ogoarele / ne-au sucit sufletele, ne-au secat picioarele. / Pământeni, … →

A plecat pe ea – răsfrântă – / I-ascultam gândul cum cântă. / Fiecare-avea o … →

Două mâini băteau pe-ascuns la porți. / Vârf-de-lance, pasărea măiastră, / ciugulise luna din fereastră … →