poet ratacind

Când ai zvârlit odgonul către dorinți tihnite,Ce rătăcesc pe valuri, ca umbre de plăceri,Marea privind, ai fața întoarsă către ieri,Și orașul în cenușă iar prinde să palpitate. Treci pe sub vechi arcade de aventuri uitate,Te-ncrucișezi cu vii, delirul tău e stins;Cu vii deopotrivă și morții, pari învins,Trudiți să-ntindeți zilnic doar pânzele visate. Fântânii nu-i mai … Citește mai mult