poeme de dragoste – Versuri.pro

Rabindranath Tagore - Poeme de Dragoste 10

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Sunt dornic să-ți spun cuvintele cele mai adânci pe care aș putea să le spun.
Nu îndrăznesc; mi-e teamă de râsul tău. Iată de ce
îmi râd de mine și fac să izbucnească taina mea în mii de glume.
Nesocotesc chinul meu de teamă să nu-l nesocotești tu.
Sunt dornic să-ți spun cuvintele cele mai simțite pe care aș putea să le spun.
Nu îndrăznesc; mi-e teamă că nu le vei crede. Iată de ce
le prefac în minciuni și-ți spun prin ele ceea ce nu gândesc.
Las să apară durerea mea ca ceva nechibzuit, ca nu cumva s-o iei tu drept nechibzuință.
Sunt dornic să-ți aleg cuvintele cele mai prețioase, pe care aș putea să le rostesc. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că nu la fel îmi vei răspunde. Iată de ce sunt plin de mândrie de această putere a mea: te chinui de teamă că nu vei cunoaște niciodată chinul.
Sunt dornic să mă așez plin de tăcere lângă tine.
Nu îndrăznesc, de teamă că buzele-mi vor trăda inima.
Iată de ce vorbesc mult și fără de șir ca să ascund
taina inimii mele în această vorbărie.
Chinui suferința mea ca nu cumva să mi-o chinui tu.
Sunt dornic să mă depărtez de tine. Nu îndrăznesc;
mi-e teamă că vei întrezări lipsa mea de bărbăție.
Și iată de ce vin spre tine cu fruntea sus și cu un aer nepăsător.
Privirea chinuitoare a ochilor tăi îmi ațâță durerea în fiecare clipă.

Rabindranath Tagore - Poeme de Dragoste 3

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

– Ce-mi dai cu toată voia-ți, primesc. Mai mult, nimic nu-ți cer.
– Da, da, ești mulțumitul cerșetor. Te știu. Vrei tot ce am să-ți dau.
– De-aș putea avea această floare rătăcită, aș strânge-o la piept cu foc nestins.
– Dar dacă ar avea spini?
– I-aș îndura.
– Da, da, ești mulțumitul cerșetor. Te știu. Vrei tot ce am să-ți dau.
– O singură privire a ochilor tăi drăgăstoși mi-ar ferici viața pentru-o întreagă veșnicie.
– Dar dacă fi-va crudă privirea mea?
– I-aș păstra rana în adâncul nemăsurat al sufletului meu.
– Da, da, ești mulțumitul cerșetor. Te știu. Vrei tot ce am să-ți dau.

Rabindranath Tagore - Poeme de Dragoste 1

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Îi încercui brațele nesățios și o strâng la pieptul meu.
Caut să cuprind sub puterea brațelor mele frumusețea ei,
să desprind zâmbetul ei senin sub greutatea sărutului meu
și să beau pătimaș adâncul privirii ei.
Vai! Dar cum oare aș putea?
Cine-i acela care poate distruge albastrul cerului?.
Încerc să-i strâng în brațe frumusețea.
Îmi scapă. Doar trupul ei rămâne stăpân mâinilor mele.
Dezamăgit și învins de oboseală, purced din nou pe drumul părăsit.
Cum oare ar putea atinge trupul floarea
pe care sufletul doar poate s-o atingă?

Rabindranath Tagore - Poeme de Dragoste 12

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dezleagă-mă de lanțurile tale fermecate, iubita mea.
Nu, nu turna seva sărutului tău în mine.
Nori grei de balsam adormitor îmi copleșesc inima.
Deschide larg porțile tale și fă loc soarelui dimineții.
Învăluit în cutele mângâierilor tale mă simt una cu tine.
Dezleagă-mă de vrăjile tale și redă-mi toată bărbăția.
Numai atunci îți voi putea închina o inimă neîncătușată.

Rabindranath Tagore - Poeme de Dragoste 6

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Nu pleca, iubitul meu, fără să-ți iei rămas bun!
Toată noaptea am vegheat,
și iată că acum pleoapele-mi cad de somn.
Mi-e teamă că te-aș pierde, dacă adorm.
Nu pleca, iubitul meu, fără să-ți iei rămas bun!.
Tresar și întind mâinile să te ating cu ele.
Mă întreb: „E oare vis?”
De ce nu pot sădi picioarele tale în carnea sânilor mei
și să le țin strânse la piept?
Nu pleca, iubitul meu, fără să-ți iei rămas bun!

Rabindranath Tagore - Poeme de Dragoste 5

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Te iubesc, dragul meu. Iartă-mi astă iubire.
Ca o pasăre ce și-a pierdut cărarea
m-ai prins în umbra aripilor tale,
că vălul sufletului meu săgetat de puterea ta căzu.
Acoperă-l cu mila ta, dragul meu drag, și iartă-mi astă iubire.
Și dacă nu mă poți iubi, dragul meu, iartă-mi astă durere.
Nu-mi zvârli priviri răutăcioase din depărtarea zărilor.
Mă voi strecura în colțul meu și înmărmurită
voi rămâne în puterea îngândurată a nopții.
Cu amândouă mâinile acoperi-voi rușinea ochilor mei.
Întoarce-ți fața de la mine, dragul meu drag, și iartă-mi astă durere.
Și dacă mă iubești, dragul meu, iartă-mi astă bucurie.
Când sufletul meu e scăldat de valurile fericirii,
nu râde de rătăcirea mea învolburată de primejdii.
Când înălțată pe soclul puterii te conduc
cu tirania dragostei mele, și când, ca o zeiță,
îmi închin ție darurile mele,
primește-mi mândria, dragul meu, și iartă-mi fericirea.

Rabindranath Tagore - Poeme de Dragoste 11

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De vrei, voi înceta să mai cânt.
De privirea mea face mereu
să-ţi zvâcnească inima,
voi întoarce privirea de la tine.
De te cutremuri la întâlnirea mea,
mă voi depărta din calea paşilor tăi.
De fiinţa-mi te stinghereşte –
atunci când flori îşi împletesc degetele tale –
voi fugi din grădina-ţi singuratică.
De apa pârâiaşului tău e neliniştită
la trecerea corăbiei mele,
nu voi mai vâsli spre ţărmul tău.

Rabindranath Tagore - Poeme de Dragoste 4

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

– Să crezi în dragoste, chiar dacă-i izvor nesecat de durere. Nu-ți încătușa nicicând viața inimii tale.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
– Iubita mea, sufletul nu este făcut decât să trăiască între lacrimă și cântec.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
– Bucuria are viața scurtă ca picătura de rouă. Atunci când surâde, moare. Durerea este puternică și de neînfânt. Lasă fiorii dragostei să-și trezească din nou lacrimile durerii în ochii tăi.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
– Floarea de lotus voiește mai bine să se răsfețe o clipă doar în lucirea soarelui, ca apoi să moară, decât să trăiască veșnicia iernii într-un biet mugur.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.

Rabindranath Tagore - Poeme de Dragoste 2

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dragostea mea, inima mea e văpaie zi şi noapte
cu gândul la întâlnirile cu tine, la întâlnirea ta –
ca la întâlnirea morţii nimicitoare.
Aş vrea să fiu distrus de tine ca de o furtună.
Ia-mi tot ce am, omoară-mi somnul, năruie-mi visele,
răpeşte-mă chiar lumii.
Fie ca, prin această pustiire şi adevărată despuiere a mea,
să întrupăm frumuseţea într-o singură fiinţă.
Vai, dorinţa-mi e zadarnică!
Unde oare găsesc speranţa împreunării adevărate,
de nu în Tine, Doamne?

Rabindranath Tagore - Poeme De Dragoste 7

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

El îmi șopti: „Dragostea mea, înalță-ți ochii”
L-am mustrat, spunându-i: „Pleacă” – și el nu s-a mișcat.
Cu mâinile mele prinse în ale lui – așa a stat înaintea-mi.
I-am spus: „Părăsește-mă” – dar el n-a plecat.
Și-a apropiat chipul de urechea mea. L-am privit și i-am spus:
„Ce rușine” – și el nu s-a mișcat din loc.
Buzele lui atinseră obrajii mei. Am tremurat și i-am spus:
„Prea mult îndrăznești” – dar el n-a roșit.
Înfipse o floare în părul meu. I-am spus:
„Degeaba” – dar el nu s-a neliniștit.
Îmi luă florile ce-mi încercuiau gâtul și dispăru.
Plâng și întreb încă și azi în inima mea:
„De ce nu vine iar?”