George Bacovia – Pustiu
Departe, în cetate viața tropotă,O, simțurile-mi toate se enervau fantastic,Dar în lungul sălii pufneau în râs sarcasticȘi Poe, și Baudelaire, și Rollinat.
Versuri corectate și adnotate
Departe, în cetate viața tropotă,O, simțurile-mi toate se enervau fantastic,Dar în lungul sălii pufneau în râs sarcasticȘi Poe, și Baudelaire, și Rollinat.
Moartea Roșiepustiise multă vreme ținutul. O molimă mai hâdă și mai fără de leac nu se mai pomenise. Sângele i-a fost Avatarul și pecetea: roșeața și groaza sângelui. Te lua cu dureri ascuțite și amețeli neașteptate, și apoi, prin toți porii, cu sudori necurmate de sânge, până la nimicire. Petele purpurii de pe trupul și … Citește mai mult
Foaie verde de cicoare,Nici la bască nu mă doare,Că Regele lu’ Ionescu moare,Că Idiotul lui DostoievskiSe plimba blajin pe Nevski,Că tuberculosul KafkaMânca uneori rizeafca,În timp ce scria CastelulȘi Procesul, iar rebelulAllan Poe a murit în sărăcieFără bani de năsălie..Că elita conducătoareVrea pe mulți să îi omoare,Că Mantaua lui GogolTe aduce a mongol,Că magnificul MarquezÎntr-un veac … Citește mai mult