Adriana – Ploua
Acum stau singură în lumea mea și plâng,privesc pe fereastră și o atingși pe ea se preling, picuri fiind de ploaie,sau poate, cine știe, poate chiar lacrimile meleși nu pot să-mi aduc aminte, a fost atât de frumos,dar a durat atât de puțin,noi 2 nebuni și ploaia… Era frig și ploaie, tu erai leoarcăM-ai sunat … Citește mai mult