Mihai Codreanu – Plopul

Stă drept în sus; iar sobra majestateA ramurilor sale-n mlădiereVibrează calm în magica tăcereDin visătoarea lui singurătate.În crengi, uşor, tot mai uşor, străbateÎncetinel zefiru-n adiere.Şi-un freamăt lin, un freamăt de mistere,Foşneşte-n frunze-alene clătinate.Ce simţitor e plopul meu din vale:Când râzi, pătrunde-n ramurile saleUn viu concert de râsete-n surdină.Iar dacă plângi, în plop ecoul zboarăŞi, frământat … Citește mai mult

Ion Pillat – Plopul

Născut din țarină spre cer se-avântăCa un izvor de ramuri și de foi…Și doru-l mână, norilor, spre voi,Dar lutul rădăcina-i înmormântă. Vioară e – și-n vântul serii cântă.Ce suflet plânge în buștean greoi?Ce gând de aur piere prin noroi,Căzându-i frunza, aripa lui frântă?. Când va suna a Morții grea secure,Atunca doar, din lemnul de pădure,Din … Citește mai mult

Iuliu Cezar Săvescu – Plopul

Urcă-te, urcă-te iute, copile,Urcă-te-n plopul cu frunză de aur;Crengile rupe-le,Scutură-i frunzele,Rupe și uită-te, uită-te-n zare,Iute, copile, în plopul de aur!.Urcă-te repede, vezi-l nu vine?Parcă se-aude un tropot de cal…Praful nu sare izbit de copite?Vântul n-aduce un strigăt din vale?Câmpul nu duduie?.Parcă se vede,Iute, copile, în plopul de aur!