Ion Caraion – Sedimentari
Fals luceafăr, nun de auriese verde seara-n plaur….Vine lacrima neplânsăc-o oglindă și c-o pânză.Cu oglinda-mparte raiuripânza tace, n-are graiuri.Purure scăldat e-n plângeridintre îngeri, cel mai înger.Și-și răstoarnă-n veghea oriifata – șold, iazul – cocorii,.când își scot, miriu, fetiaapele-aprinzând câmpia,.grâurile-albind conace.……………………………………………………………. Ochii, ochi cer pogace