Daniel Vişan-Dimitriu - Picaj

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Se făcea că plecam undeva,
Neștiind nici de ce, nici cum pot
Să mă-mprăștii prin zări, ca un tot
Și să fiu doar un eu ce zbura.
Îmi priveam depărtarea de stol
Ca pe-o zi din acele uimiri
Bandajate-n puhoi de-ngrijiri
Sub un cer când prea plin, când prea gol.
Și-mi eram țintă eu, uneori,
Dar, adesea, înaltul mi-era
Un popas de prin care-a pleca
Ar fi fost: “Cât de sus vrei să zbori”?.
O-ntrebare din gândul mereu
Ce venea când pe aripi pluteam
Spre ținutul ce nu-l cunoșteam,
Dar speram c-o să fie al meu.
Mai lăsam dâre lungi, de siaj,
Vălurind pe o mare de mimi
Afișând măști de falși heruvimi …
O, ce vis, ce trezire-n picaj!.

Alternosfera - Picaj

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Alerg dar voi sperați
În corp de melc să mă-mbrăcați.
Evident,
Să mor mai lent.

Respir, dar voi îmi dați
Spital și pat; iar mă tratați,
În lanț.

În picaj m-aruncă,
La a ta poruncă,
În rele gânduri, spre sol.
Îmbrățișând cu pieptul,
Buzele gropii-mi repetă
Somnul îți va fi ușor!

Eu cad, mă înec în nori
Dansează în cerc
În piept fiori
Regret,
Că trupu-l pierd

Pășind, ai zilei zori
Mă voi vedea
Cum dorm ușor
La sol

În picaj m-aruncă,
La a ta poruncă,
În rele gânduri, spre sol.
Îmbrățișând cu pieptul,
Buzele gropii-mi repetă
Somnul îți va fi ușor!

În picaj m-aruncă,
La a ta poruncă,
În rele gânduri, spre sol.
Îmbrățișând cu pieptul,
Buzele lovind repetă
Somnul îți va fi ușor!

picaj – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Picaj

Alternosfera - Picaj