Vera Pavlova – La Pian: Spatele Meu În Lume
La pian: spatele meu în lume.La pian: în spatele unui zid înalt.La pian: ca și cum ați merge într-o mină,sau pe o băutură de băut, fără a lua pe nimeni.
Versuri corectate și adnotate
La pian: spatele meu în lume.La pian: în spatele unui zid înalt.La pian: ca și cum ați merge într-o mină,sau pe o băutură de băut, fără a lua pe nimeni.
Superbe note din pianCa o fanfară se revarsă.Ah! arsă, inima mi-e arsăDe soare etiopian.De pe viori fiori încetPrin aer torc mătase fină.Ah! plină, inima mi-e plinăDe-o suferinţă de poet.Dar cobza sună înfocat;Divini ţigani cu ochii galbeni,Cântaţi, căci încă mai am galbeniSă uit ce încă n-am uitat.
Mișcă ușa-n balamale când sufletul își deschide,sala asta mare este clasă când se-nchide.Oglinda și pianul de la manos moștenite,plus ureche muzicală, corzi vocale putrezite.Parul peste umeri, oarecum fără folos,fiindcă în oglinda prăfuită ea vede-un chip hidos.Desface nasturi-n jos, își atinge sânii timidă,cu unghiile în carne varsă nervii pe oglindă.Îngrețoșată vrea pesemne să se-nchidă,de pe cerul … Citește mai mult
Cânta încet din Weber: „gândirile din urmă”,Poema unui geniu ce-apune maiestos,Adio-al unui suflet artistic, ce se curmăPe-o tristă armonie cu sunet dureros!.Şi degetele-i albe pe clapele sonoreSe-nmlădiau alene, în ochii mei privind;Erau în miez de noapte târzii şi tainici ore..Parcă simţeam pe Weber lângă clavir murind!..Tăcuse deodată, şi fruntea ei curatăAlăturea de mine se rezemă … Citește mai mult
Piano.Și iar toate-s triste.Și azi ca și ieri –Potop de dureri.Și visul apuneÎn negrul destin..Și vremuri mai buneNu vin, nu mai vin,Și nici mângâieri..Și iar toate-s triste,Și azi ca și ieri..
Nevroză.Afară ninge prăpădind,Iubita cântă la clavir,Și târgul stă întunecat,De parcă ninge-n cimitir.Iubita cântă-un marș funebru,iar eu nedumerit mă mir:De ce să cânte-un marș funebru…Și ninge ca-ntr-un cimitir.Ea plânge și-a căzut pe clape,Și geme greu ca în delir…În dezacord clavirul moare,Și ninge ca-ntr-un cimitir.Și plâng și eu și tremurândPe umeri pletele-i resfir…Afară târgul stă pustiu,Și ninge … Citește mai mult
Cât sufereamIubindChipul tău.Și, poate, te gândeaiLa mine.Deși nimicCum larmeDe pianoCa ploaia,Sau violina țipândCa pentru momiteDeși nimicApoi, fanfara pentru trai,Și convorbiri savante
Cineva să mă îndrume pe drumul cel bunSă-mi spună unde este o parte de cunoaștereAm să înnebunesc.Luptător în armură strălucitoare din depărtareVede diavolul amenințându-mi viațaDe ce nu mă salvează?La naiba, tot ce vreau e cineva careSă observe că șchiopătez și să-mi dea o mână de ajutorEi zic:‘Fiecare are nevoie de cineva care să-l înțeleagă’Păi, la … Citește mai mult