pentagrama – Versuri.pro

Sandu Tudor - Hipostaza Pentagramei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

La echinox spiritual, logodna cugetului trează,
dă-mi clarul frunții-nseninate, din puntea somnului să-Ți vază
mai limpezit decât icoana călită de-aurarii meșteri,
peste vedenia ivită neadormiților în peșteri,
cu mult presus de orice gânduri ce înviază întru noi,
cu mult suit decât nămiaza oricărei slave de apoi,
în princiară pentagramă „Numele Tău” dogmatic dat,
nemistuită fulgerare, pascală treaptă de Sabat.

Hau Denis Alexandru - Pentagramme

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Când îngerii își varsă dracii
În pentagrame deochiate
Și-n întuneric se îmbracă
Doar în păcate dezbrăcate.
În zbiarătele blestemate
Chiar sub fasciculi de lumină
E o poveste prin cadavre
Cu un băiat și o copilă.
El trăia cu Dumnezeu
Dar mânat de singurătate
O vede plină de mister
Și îi cade la pat într-o noapte.
Iar dimineață o privește
Și îi spune te iubesc
Ea îi spune că-l urăște
Și nu vrea să-I mai vadă-n veci.
După care privi tristă
Și îi spuse nu se poate
Eu sunt doar o satanistă
Te vreau doar pentru păcate.
El, orbit fiind de iubire
Acceptă să stea cu ea
Într-o lună fără zile
Îl chemă și-i spuse așa.
Cum poți iubi o copilă?
Care știi că te urăște?
Nu ți-e teamă, nu ți-e silă?
Îi răspunse, nu îmi este.
Mă iubești cu-adevărat?
Sunt al tău oricum m-ai cere
Ți-ai da viața pentru mine?
Categoric, cu plăcere!.
Și-atunci el se sinucise
Ea râdea pe așternut
-Poftim înc-un suflet, drace
-Poftim și ce mi-ai cerut

Luminiţa Suse - Zidiți în Pentagrama Durerii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nu trebuie să coborâm în pământ
ca să înrădăcinăm în foc
calea sângelui.
Nu trebuie să construim biserici
de lemn pe fiecare stea
a universului vizibil.
Nici să scormonim cerul cu sabia
minţii până la mitra stelei
ce ne-a născut.
Să lăsăm acum timpul să ne deșire
crinii din colţurile pentagramei
în care ne-a fost circumscris
trupul,
ca o rană despicată
în cinci lacrimi de sare,
aşteptând trecerea apei prin ele.
Aşa o să îmbătrânim, perfecţi,
în aceste altare de oase
până când
ne vom înălţa odată cu steaua
sângerând, în cădere,
cosmologia inimii.