Edmond Vandercammen – Peisaj în Odaie
Mângâiem pietre în umbră,Mâinile noastre, doar, își amintesc de un zid neclintit.Pentru inima aceasta înclinată undeva ca un obrazDoar pleoapele noastre luptă cu blândețe.Se aud cântând scoici straniiÎn cutia cu muzică a unui prieten;O horă deschisă și brațe întinseCopilei goale care mângâie miei.Holde de grâu ondulează-n odaieOrientându-se după un poem fără vârstă,După o stea care … Citește mai mult