Versuri corectate și adnotate
Seară de septembrie; mâhnite răsună chemările întunecate ale ciobanilorPrin satul învăluit în amurg; în fierărie scânteiază focul.Un cal negru se arcuieşte sălbatec; buclele de hiacint ale servitoareiFreamătă să înşface văpaia nărilor sale de purpură.Uşor încetează la margine pădurii mugetul ciuteiIar florile galbene ale toamneiSe înclină mute peste faţa albastră a eleşteului.Un copac s-a mistuit în … Citește mai mult
Toamnă târziu,În noaptea cu lună,Cum vijiie codrulȘi geme, și sună!Din nordul cu neguriUn vuiet răsareȘi vine, și creșteMai iute, mai tare:Iar codrul aude,Puternicul regeAude prin noapteȘi bine-nțelegeAl oștilor vuietDin norduri porniteEl vrea să răscoalePuteri obositeȘi-njur, și urlă,Că-și simte pieirea.Și galben se face,Nu poate s-adoarmă,Nu-și află nici pace,Și tremură codrulCu inima ruptăDe spaimă, se zbate,Cu vântul … Citește mai mult
Zilele toamnei sunt transparenteși pictate pe fondul de aur al pădurii.Zilele toamnei surâd lumii-ntregi.E-atât de bine să adormi fără nici o dorință,săturat de flori și-obosit de verdeață,cu coroana roșie a vitei la căpătâi.Ziua de toamnă a ostenit să dorească,degetele sale, nemilos sunt reci,În vis pretutindeni ea vede căzândneîntrerupt fulgii albi.