pegas ii

Un cal ce zburdă-n nostalgieFără căpăstru, fără hamuriTrecând c-o-ntreagă herghelieLasă-n urmă stropi de lauri.Și peste tot pe unde treceGalopu-i ritmic se prefaceÎn versuri care stau s-apleceCuvântul care încă tace.Văzduhu-i plin de poezie,De vânători pământu-i plin,Mulți prind un mânz, fără să știeÎi pun un ham și nu îl țin.Tot versul greu se-gălbeneștePrins în căpăstru pe hârtieCe … Citește mai mult