Rainer Maria Rilke – Pavilionul

Însă chiar prin ușile batantecu verzi geamuri, aburind pe loc,un reflex de chipuri captivantepoți simți, și-un fast de-acel noroccare, unde ele nu mai duc,s-a ascuns, transfigurat și-uituc.În ghirlandele de piatră chiarpeste ușa ce-a rămas închisăe o-nclinare către pace doarși o milă-n liniștea-i promisă,și se înfioară câteodatăcând le-nvăluie umbros o boare;și blazonul chiar, ca o scrisoarecu … Citește mai mult

Ion Heliade-Rădulescu – Odă la Pavilionul Grecesc

Închinată nației grecești,Norod războinic, fii ai libertății!A ta credință și-a ta statornicieȘi-nalță-a lor colore pe pavilionul tău.Crucea întraripată p-a vânturilor aripiPrin mii și mii de glasuri zboară într-a ei slavă.Pavilion fericite, arbore al credinței,Simbol al libertății care este Hristos!Frumos ești tu în ochii-mi! Falnic fâlfâi în vânturi!Și cât cinstesc norodul care astăzi te-nalță!Și sfânt mi-e … Citește mai mult