Paumanok – Versuri.pro

Walt Whitman - Pornind Din Paumanok - 3

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Americanos! Izbânditori! Etape ale omenirii!
Înainte! Pe treptele veacului! Libertate! Mase!
Pentru voi, un program de cântări.
Cântări ale preriilor,
Cântări despre Mississippi cu albia-i lungă până
la marea Mexicului,
Cântări despre Ohio, Indiana, Illinois, despre Iowa,
Wisconsin și despre Minnesota,
Cântări pornind din Kansas către centru și de-acolo
țâșnind ca niște raze,
În necurmate păsări de foc, de viață dătătoare.

Walt Whitman - Pornind Din Paumanok - 16

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

O clipă în drum mă opresc,
Pentru tine, Americă!
Și iar slăvesc prezentul, dar vestesc, fericit și
sublim, viitorul acestor State,
Cât despre trecut, eu rostesc ce-a rămas prin văzduh
de la Roșii de baștină.
Băștinașii piei roșii,
De la ei ne-au rămas adieri ale firii, vreun ropot
de ploaie și vânt, chemări ca de păsări
și fiare-n păduri, închise de noi în
silabe și nume,
Okonee, Koosa, Ottawa, Monongahela, Sauk,
Natchez, Chaitahoochee, Kaqueta,
Oronoco,
Wabash, Miami, Saginaw, Chippewa, Oshkosh
Waiia-Waiia,
Și după ce au lăsat amintirea aceasta prin State,
au pierit, s-au topit, împânzind cu-al lor
nume pământul și apele.

Walt Whitman - Pornind Din Paumanok - 7

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Sunt cel încrezător în însușiri, în vârste, rase,
Din popor mă ridic în spiritul lui,
Iată-mă, cel ce cântă credința fără opreliști.
Totul! Omnes! Omnes! Să fie alții neștiutorii,
Eu și poemul răului îl fac, comemorez și această
parte deopotrivă,
Eu însumi sunt alcătuit din tot atâtea bune, cât
din rele, așa e și poporul meu –
altminteri cred că răul nu există-n
realitate (iar de există, zic că nu-i mai
demn de luat în seamă, nici pentru țară
și nici pentru tine, decât oricare lucru
neînsemnat).
Și eu, după alții și înainte de alții, vă vestesc o
nouă religie și descind în arenă
(Se poate să fiu cel sortit s-arunce chiotul cel mai
puternic al izbânzii,
Cine știe? Acele strigăte din mine izbucnite
plana-vor sus, deasupra tuturora).
Nimic nu-i pe lume numai în numele său,
Zic vouă, pământul întreg și toate constelațiile
sunt aici în numele religiei.
Vă spun că nu e pe lume un om îndeajuns de pios,
măcar pe jumătate,
Nimeni nu s-a închinat, n-a adorat îndeajuns nici
chiar pe jumătate,
Fiindcă nimeni n-a purces să se gândească până acum
cât de dumnezeiesc își este fiecare și cât
de sigur îi e viitorul.
Eu spun, mărirea cea adevărată, nepieritoare, a
Statelor trebuie să fie religia lor;
Altminteri nu este-o mărire adevărată;
(Fără ea nici o viață nu-i demnă de-acest nume
Și nici o țară, nici un bărbat și nici o femeie,
fără religie).

Walt Whitman - Pornind Din Paumanok - 15

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Vino cu mine și ține-te strâns, dar grăbește, grăbește.
Ține-te strâns de mine pe viață,
(Va fi trebuit să mă rogi îndelung să rămân lângă
tine de tot, dar asta ce-nseamnă?.
Natura nu se lasă rugată și ea îndelung?).
Nu-s un delicat, un dolce-affettuoso,
Bărbos, ars de soare, cu negru grumaz, din opreliști
așa am venit.
La trântă cu mine să sară cei dornici să aibă răsplata
cea mare a lumii,
adusă de mine cui va stărui s-o câștige.

Walt Whitman - Pornind Din Paumanok - 9

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Ce cauți tu, atât de visător și de tăcut?
Ce îți lipsește ție, camarade?
Feciorul meu iubit, nu-i cumva dragostea?
Ascultă, fiu iubit – Americă, ascultă, fiu sau fiică,
E dureros să-ți fie drag din cale-afară un bărbat
sau dragă o femeie și totuși e ceva atât de
bun, atât de mare,
Dar e un lucru și mai mare, pe toate reunindu-le,
Strălucitor, deasupra tuturora, trecând și
semănându-și darurile cu mâini neistovite.

Walt Whitman - Pornind Din Paumanok - 17

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De-aici înainte se revarsă mai repede,
Elemente, rase, încrucișări de neamuri bătăioase,
agere, cutezătoare,
O lume nouă, din nou primitivă, cu ochii în zarea
unei glorii nepieritoare,
O nouă rasă, mai mare decât cea dinainte, cu alte
lupte,
O nouă politică, o literatură și o religie nouă, cu
noi invenții și arte.
Pe acestea le vestește acum glasul meu – nu-mi
mai e somn, mă ridic fără preget,
Voi, oceane prea îndelung liniștite în adâncul meu!
Cum vă simt, insondabile,
răsculate, pregătind talazuri și uragane
nemaivăzute vreodată!