pastel de toamna

Daniel Vişan-Dimitriu – Pastel de Toamnă

de

Se-adună-ncet, ieșind din vremea lor,atâtea frunze ce-au zâmbit cândva,atunci când, nevăzut, amețitor,un vânt le mângâia, le mângâia.Și cad șuvoi ca niște amintiripe-o masă plină încă de povești,oprindu-se din slabele rotiric-un foșnet ca o șoaptă: „Cine ești?”.– Sunt toamna voastră, toamna tuturor,un pas amăgitor spre iarna greacu albul rece singurul decorpe care peste voi îl veți … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Pastel de Toamnă

de

Pe muntele negru de frunza de varăTe chem cu accent brumariu să te speriiCând spicul de toamnă dă-n spicele veriiȘi cade lumina și trage să moară.Și sunt întrebări prin natura puzderiiȘi sfârâie ploaia dintâi ca o cearăȘi vara ne-nchide în toamna afarăFemeie, bărbat sub pecetea tăcerii.Aicea la munte mai poate să spereȘi cel care moare … Citește mai mult