Octavio Paz – Pasărea
O tăcere de aer, lumină și cer.În liniștea transparentăziua se odihnea:transparența spațiuluiera transparența tăcerii.Lumina nemișcată a cerului pacificacreșterea ierburilor.Gâzele pământului, printre pietre,sub aceeași lumină, erau pietre.Timpul se împlinea în minut.În liniștea absorbităse consuma după-amiaza.Iar o pasăre cântă, săgeată subtilă.Pieptul de argint rănit vibră cerulse mișcară frunzele,ierburile se treziră..Și simții că moartea era o săgeatăpe care-o … Citește mai mult