paradiso

*Il mio bel San Giovanni*.În Florența, după marea ceartă,Nu s-a întors nici după ce-a murit.Celui ce-a știut să se despartăCântecul acesta-i cânt, smerit.Urlă soarta peste prag sălbatic,Noaptea, facla, cel din urmă vis..Blestemând-o, în infern ostatec,N-a uitat-o nici în paradis.Dar desculț, în strai de pocăință,Cu feștila-aprinsă n-a intratÎn orașul său de rea-credință,Josnic, pe vecie adorat.