Versuri corectate și adnotate
Negri prin ceață și ninsoare,Strânși ghem lângă răsuflătoareDos lângă dos.Cinci prichindei privesc – săracii!Cum vâră în cuptor colaciiBrutarul gros.Văd brațul alb care îndeasăÎn borta mare, luminoasă,Frământătura.Ascultă-al pâinii copt, precumȘi pe brutar, ce cântă-acumCu toată gura.Stau ghemuiți, cu ochii țintăLa geamul roșu, ce-i alintă –Cald ca un sân.În timp ce miezul nopții bate,Iar pâinea din cuptor … Citește mai mult
Durerea mea, dă-mi mâna,Mă rătăcesc pe drum.Nu-i nimeni,Mă întunec.Sunt sclava taDe-acum.Stăpână-ndoliatăPe sufletu-mi tăcut,Ți-ai coborât enigmaDin larg necunoscut.Sub valurile sumbreMi-a înflorit iubirea.Și-n diamante negre,Mi-ai strâns nefericirea.PeStyxul tău, cu lacrimiȚi-am preamărit vecia.Durerea mea, dă-mi mâna,E moartă bucuria,Cu visele uciseMă prăbușesc pe drum.Nu-i nimeni,Mă întunec,Sunt sclava ta, de-acum!
Vântul verii dinspre grâneVine, mirosind a pâine.Dar și luna-n cer se plimbă,Rumenită ca o jimblă.Spicele de asta-n noapteNici n-au somn, fiindcă sunt coapte.Și foșnind, ar vrea să spună:„Pâinea-i nouă. Poftă bună!”
Ne dă pământul pâineȘi fructe dulci și flori,Și tuturor ne-mparteNespusele-i comori. Pământul ne hrănește,Ne satură pe toți;Tu poți de pe acumaBogat să te socoți. Dar nu uita: sub brazdăNu-i numai minereu!Își dorm acolo somnulStrăbunul tău și-al meu: Ei se culcau devremeÎn veacul lor de noapte.Săraci – sub munți de aur,Flămânzi – sub spice coapte!