Georg Trakl – Occident – 2

O, cât de domoale-s pădurile verziAle patriei noastre,Talazul cristalinSe stinge alături de zidul surpat,În somn noi am plâns;Cu pași șovăielnici hoinărimDe-a lungul gardului de spini,Cântăreți în seara de vară,În liniștea sfântăA viilor stins strălucind departe;Umbre acum în poala receA nopții, vulturi mâhniți.Nespus de blând o rază de lună închideSemnele purpurii ale melancoliei.

Georg Trakl – Occident – A 2-a Variantă – 3

O, cât de domoale-s pădurile verziAle patriei noastre,Soarele-apune pe colină,În somn noi am plâns;Cu pași albi hoinărimDe-a lungul gardului de spiniCântăreți în vara spicelorȘi născuți din durere.De pe-acum i se pârguie omului grânele,Sfânta viță de vie.Iar în răcoroasa odaie de piatrăPregătită e masa.Și celui bun împăcată îi esteInima-n liniștea verdeȘi-n răcoarea înalților pomi.Cu molcome mâini … Citește mai mult