Versuri corectate și adnotate
Aproape ai ajuns otrava mea,cu care m-am obișnuit treptat,și aș înnebuni, de nu te-aș bea,așa cum ești și m-ai intoxicat.Otrava mea de noapte și de zi,otrava mea de suflet și de sânge,de tine nu mă poate curățidecât măicuța ta, care te plânge.Ca un drogat, te caut și te sorb,ca un nebun, mă liniștesc în tine,te … Citește mai mult
Partea ta crudăSângele tău, ca gheațaO singură privire, poate ucideDurerea mea, emoția taVreau să te iubesc, dar mai bine nu mă ating (nu atinge)Vreau să te strâng în brațe, dar simțurile mele îmi spun să mă oprescVreau să te sărut, dar o vreau prea mult (prea mult)Vreau să te gust, dar buzele tale sunt veninoase, … Citește mai mult
Într-un pustiu uscat, zgârcit,Întelenit și ars de soare,Ancearul sta ca un cumplitStrajer, stingher în larga zare.În ceasul rău l-a-nfiripatNatura stepelor, haina,Și cu-n venin l-a adăpatDin frunze pân’ la rădăcină.Și picuri de otravă curgDin coajă, când dogoarea-i vie,Și se-ncheagă în amurgÎntr-o rășină străvezie.Nici păsări și nici tigrul chiarSă vină-n preajma-i nu încearcă,Copacul morții vântul doarÎl atinge … Citește mai mult
Toxic tu cu chipul tău de excremente ce se-apropie de oglindă • nimic de tu – venin cu vinele multiple ca o iarbă neagră unde urlă guri păienjenoase • otravă cu boturile scufundate unde lupi vâscoși se întredevoră cu febra-n alb de oase • toxic tu cu trupul de miasmă, cu respirația de molimă – … Citește mai mult
Văzut-am o bisericuțăDin aur – oameni nu intrau,Și mulți stăteau plângând pe afară,Oftau, jeleau și se-nchinau.Era un șarpe-ntre coloane,Ce voia ușa a dărâma,Și a împins-o pân’ a scos-oDin aurita-i balama.Și pe podea și-a întins trupul,Cu perle și rubine-n jur,Și-n faţă ajungea cu capulPân’ la altarul alb și pur.Apoi și-a vomitat otravaPe vin, pe pâine, cu … Citește mai mult