Octavian Goga – Paris

Parisul, magică făclie,Cum n-a mai luminat pe cer,Parisul-n mintea mea învieȘi frigurile lui mă cer.Parisul chiote și arde,Cuprins de-al patimilor stol,Cu clocotul din bulevarde,Imensa harf-a lui Eol.Parisul din povestea noastră,Prinzând misteriosul valO să ne cânte la fereastrăMărețu-i cântec nupțial.

Ion Pillat – Veneția

Mijeau ca licuricii în noaptea aurieGondole luminate pe Marele Canal:Uita Veneția toată sub măști de carnavalȘi-n foșnet de mătase că morții nu învie.Dar astăzi când e stinsă iubita nebunie,Când s-a golit de larmă portal după portal,Când nu mai vezi pe ape o luntre, un fanal;De ce spre tine pleacă dorința mea pustie?.De mult e mort … Citește mai mult