oras aglomerat – Versuri.pro https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png oras aglomerat – Versuri.pro https://versuri.pro 32 32 Snails - Oameni Grăbiți https://versuri.pro/snails-oameni-grabiti https://versuri.pro/snails-oameni-grabiti#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=64931 →]]> Oameni grăbiți
(versuri și muzica Snails).
Luminile aprind orașul mare, dar nu încap
Prin zgomote și fumul de motoare
Privirea mi-o împart cu ei
Oameni, oameni grăbiți
Oameni, oameni grăbiți.
Ai ochii mari, rotunzi de semafoare
Dar nu mă vezi, artere, vene, trotuare
Nu, nu visez
Oameni, oameni grăbiți
Oameni, oameni grăbiți.
Dar ne trezim aparte
Ne pierdem printre oameni
Orașul ne desparte iar
Pot să te duc departe
Doar să mă strigi pe nume
Îl vei citi pe trotuar.
Mă urmăresc priviri de manechine
Și nu-nțeleg
Sunt din fereastra ta sau din vitrine
Iar pe alături trec
Oameni, oameni grăbiți
Oameni, oameni grăbiți

]]> https://versuri.pro/snails-oameni-grabiti/feed 0 Moraru - Furnicar https://versuri.pro/moraru-furnicar https://versuri.pro/moraru-furnicar#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=69506 →]]> Ce oraș aglomerat, pe stradă, furnicar,
Un dans absurd de oameni care par
Să grăbească pasul spre muncă sau de la,
Alții nu cunosc orașul, doar șantierul, arde-l-ar!
Că își rup coloana? Nu e una oficială.
Vântul bate-n coaste, nu e doar o rafală.
Merge mistria, rotopercutor cu șocuri.
Brățara-i meseria, nu de aur, nici cu tocuri.
Absurd ansamblu de circumstanțe și imagini!
Unii la betoniere, alții își rup creierul în pagini.
Unii își blestemă soarta, alții o aprofundează.
Fizicul e regenerabil, neuronii doar cedează.
Pentru toți este un loc sub cerul nemărginit,
Are loc și cel bogat, dar și cel sărac lipit.
Sărman lihnit, mușuroi contradictoriu.
Unul se naște, altul suferă în doliu!

Refren x2
Pe unde o apuci când, rătăcind,
Te uiți în jur, cei dragi se sting?
Trec anii, rămâne o amintire vie.
Mă-nvârt în cerc, adio copilărie!

În zgomotul orașului mă gândesc la liniște.
În graba cotidianului e clar că suntem niște
Suflete ce pleacă spre nicăieri,
Dar parcă mai ieri ne jucam prin buruieni.
Starea de bine costă, anost cotidian.
Fericirea-i gratuită, nu-i cuantificată-n bani.
Azi nu ne mulțumim, ne visăm doar în mașini,
Știm unde să ajungem, uităm de unde venim.
Parcă plini de venin facem rău și devenim
Roboți sociabili, dispărut-au rădăcinile.
Bunătate 0, una cu mărăcinele.
Iubirea e răspunsul, destinația este binele.
Ți-ai pierdut speranța?
Regăsește-te cu sinele!
Dar în copilărie, la biliard trăgea și manta.
Nu aveam cauciuc, în bolovani spărgeam janta
Cu apă de izvor, de unde fanta?!

Refren x2
Pe unde o apuci când, rătăcind,
Te uiți în jur, cei dragi se sting?
Trec anii, rămâne o amintire vie.
Mă-nvârt în cerc, adio copilărie!

]]> https://versuri.pro/moraru-furnicar/feed 0