omul de zapada

Îl modelam cu mâini nevinovateÎn fiecare iarnă, cu ardoare.Cu omu-i făuream asemănareDin a zăpezii albă puritate.Avea cap, ochi, nas, gură şi picioare,Iar mâinile-i erau improvizateDin mături sau undrele răsfirateDin văduvite şipci de pălimare.Ne bucuram atunci, cu bucuriaCe-o gustă din belşug copilăria;Dar ne-ntristăm la fel ca omul mare.Şi ne durea că nu aflăm secretulCă nu îngheţul … Citește mai mult