Versuri corectate și adnotate
E negrul pe alb,E luciul pe mat.Cum răul şi dalb,Cum sfânt şi păcat. E chip de văzut,E realul de-ascuns.Cum ciuda de sfat,Cum clar, nepătruns. E fată, băiat,E soţ şi soţie.Cum prunc înfiat,Cum dar şi hoţie. E raza de-ngheţ,E rece ce arde!Cum drag în dispreţ,Cum şişul în carne. E materia „anti”,E spaţiul în timp,Cum bietul, e … Citește mai mult
Eu, care simt o spaimă de oglinzi,Nu doar când văd cristal de nepătrunsUnde se-ncheie (începe?) aspru, ascuns,Vid de reflexe-nspre care tinzi.Ci și-naintea apei ce-a reluatAzurul celălalt în cer profund,Ce iluzoriul zbor îl trage afundDe păsări ce se-ntoarnă ori se zbat.Și-naintea preatăcutei fețe,Fin abanos cu palidă lucire,Precum un vis, ivește-n repetireCrin alb ori marmuri, vagă frumusețe.Când … Citește mai mult
Prin gândul tău, mai trec acele seri,îmbujorate-n frumusețea lorde gândul meu, de tine doritor,ce-ți provoca prin suflet adieri?Îți amintești plimbările de zipe străzi ce ne păreau atunci pustii,căci redusesem lumea celor viila tu și eu, dorindu-ne-a ne fi?Dar parcul nostru, masa de cafea,priviri ce risipeau adânc de cerspre trupul ce se ascundea-n misternedeslușit de cel … Citește mai mult
În oglindiri ca dintr-un Fragonard,din alb şi roşul lor ei nu-ţi vor damai mult ca ceea ce-ţi aduce-n darcel ce de draga-i spune: ea erade somn pufoasă. Căci de s-au urcatîn iarbă, -ntorşi, pe rozele tulpine,înfloritori, alături, ca-ntr-un strat,pe sine, mai seducători ca Phryne,ei se seduc; şi-a ochiului paloareşi-ascund în moliciunea lor, în carenegru şi … Citește mai mult
Amiaza verii doarme în odaieȘi ceasul a tăcut.Cu umbra lui fereastra iar o taieUn ram, de ani nemaivăzut. M-am deșteptat, sau somnul tot mă ține?Odaia n-o mai știu.Din apele oglinzii îmi revine,Uitat, acest iatac pustiu. Invers și clar trecutul în oglindăSfidează omul de-azi,Și în cleștar vrând viață lui s-o prindăRăspunde mut cu alt obraz. Tu, … Citește mai mult