Georg Trakl – Occident – 1

A 4-a variantă.Luna, de parcă o moarte-ar ieșiDin grota albastră,Și cad floriMulte pe cărarea dintre stânci.O boală, plâns argintiulângă izvorul serii,În luntrea neagră-ndrăgostițiiMuriră spre malul opus.Sau pașii lui ElisPrin crângul de hiacintRăsunăȘi iar se sting sub stejari.O, făptura băiatuluiDin lacrimi cristaline,Din umbre de noapte.Fulgere zigzagate-i luminează tâmplaCea rece de-a pururi,Când pe colina-nverzindRăsună furtună de primăvară.