oaza – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Doar Un Izvor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Erai însetată pe-un drum în deșert
Pierdut printre dune, tăcut și pustiu,
Ascuns de nisipuri, flămând și incert,
Mergând spre iluzii ascunse-n neviu.
Erai rătăcită – morgană-n real –
Prin vise ciudate, prin prafuri de timp,
Credințe trecute prin ciur cerebral
În cioburi scăpate de zei din Olimp.
Erai mai frumoasă, pe calea-ți cea grea,
Decât tot ce-n lume vreodat-am știut,
Și-atunci, m-am gândit c-aș putea și-aș vrea
Să-ți ies înainte pe-un drum nevăzut.
Să-ți stau la picioare-ntr-un nou început,
Să-ți văd chipul blând cum se-apleacă, ușor,
Sorbindu-mi iubirea cu-n zâmbet tăcut,
A oazei stăpână, iar eu.. un izvor.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Din vol.”Oare”)

Sohrab Sepehri - Oaza Din Clipă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dacă veniți să mă căutați,
voi fi dincolo de nimicul pământului.
Dincolo de goliciunea pământului există un loc.
Dincolo de pustiul pământului, venele aerului
sunt pline de găi care ne aduc vești
despre o floare abia înflorită în oaza de la capătul îndepărtat al pământului.
În nisip se găsesc desenele copitelor de cai,
ale agerilor călăreți care-n zori se-ndreptară către
amețitoarele înălțimi ale adormirii macului.
Dincolo de nimicul pământului, evantaiul dorinței rămâne deschis:
imediat ce briza-nsetată trece prin lăuntrul unei frunze
și se aud clopotele ploii.
Aici omul este singur
și în singurătatea sa
umbra unui ulm se extinde până-n eternitate.
Dacă veți veni să mă căutați,
veniți, atunci, încet și cu grijă, ca să nu se zgârie
porțelanul singurătății mele.

Ada Milea - Apolodor în Oază

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În pustiu nu vezi un corb
În pustiu nu vezi un corb
Nici un mijloc de transport
Nici un mijloc de transport
Nu zărești un baobab
Sau colibă de arab
Pe întinderea pustie
Nu-i urmă de cofetărie
Și nici n-a existat vreodată
Măcar un chioșc cu limonadă
Cum mergea Apolodor
Și se gândea cuprins de groază
Aicea îmi e dat să mor
Dădu în calea lui de-o oază.
A cântat Apolodor
Și de sus de lângă cer
Pe creanga unui palmier
L-a ascultat întâi cu frică
O foarte mică maimuțică
O foarte mică maimuțică
Ținându-și coada grațios
a coborât pe creanga jos
Și-a spus roșindu-se ușor:
-Eu n-am decât un singur dor
Să fiu soție de tenor
Deci dacă dragoste există
și dacă nu dorești cumva
Să vezi o maimuțică tristă
Aș vrea să fiu soția ta.
I-a răspuns Apolodor:
-N-aveam de gând să mă-nsor
Dar fiindcă dragoste există
și nu mi-ar fi plăcut nici mie
Să văd o maimuțică tristă
Sunt gata pentru cununie
Apoi ca doi copii cuminți
Ce vor să facă totu’ bine
S-au dus și ei cum se cuvine
Să ceară voie la părinți
Dar domnul Cimpanzeu a spus:
-Dânsul aud că merge către Polul Sud
Acolo e un ger cumplit
N-ai să reziști, nu te mărit
Dar mama doamna Cimpanzeu:
-Eu dragii mei nu pot să spun
Decât atâta: mă opun!
Și ei ca doi copii cuminți
Ce vor să facă totu’ bine
Au ascultat cum se cuvine
De sfatul scumpilor părinți
Și-a plecat Apolodor
Și-a rămas pe-o ramurică
Departe suspinând de dor
O foarte mică maimuțică
O foarte mică maimuțică