Adrian Păunescu – O Mască

Din tot ce-am spus, nimica nu retrag,așa sunt toate, cum le-am scris cu sânge,nimic nu-i de schimbat, nimic nu-i vag,de dorul ei, mai pot și astăzi plânge. A fost precum figura i-a rămas,nemuritoare-n versurile meleși i-am iubit și ochi, și glas, și pas,și m-a iubit în vremurile grele. Contrasemnez ce-am declarat mereu,ea suferea, ca de … Citește mai mult