Eugen Cioclea – Numitorul Comun
Ar trebui să ne-adunăm cumva.De când ne-am dus de-acasă, numai fracțiidin sufletele noastre s-au ales.Frunzele-n piept ca niștedecorații.A dispărut întregul. Șuguim.Mai mult sau mai puțin cu aroganță.Ne-au contractat în pripă negustorii,lipindu-ne pe frunți câte-o chitanță.Pe două drumuri, dacă nu pe trei,umblăm aprinși. Ne-am și schimbat la față!Un văr de-al meu, întors din nicăieri,în loc de … Citește mai mult