Tadeusz Rożewicz – Nimic în Mantaua Lui Prospero

Caliban, sclavul,cel care a învățat graiul omenesc,așteaptă.Cu botul în gunoi,cu picioarele în rai,adulmecă omul,așteaptă.Nimicul sosește,nimicul în mantaua magicăa lui Prospero,nimicul din stradă și din gură,din amvon și din turn,nimicul din difuzoarese adresează nimiculuidespre nimic.Nimicul plămădește nimic,nimicul educă nimic,nimicul nu așteaptă nimic,nimicul amenință,nimicul condamnă,nimicul grațiază.

Giuseppe Ungaretti – Variațiuni asupra Nimicului

Acel nimic de nisip care se scurgeMut din clepsidră și se depuneȘi, fugare, urmele pe țesutul carnal,Pe țesutul ce moare, al unui nor..Apoi o mână ce răstoarnă clepsidra,Nisipul reîntors, la mișcare,Venirea de la sine, argintie ca de norA primelor palori scurte ale zorilor..Mâna din umbră clepsidra o întorsese,Și, de nisip, nimicul curgeSilențios, este singurul ce … Citește mai mult