Ion Brad – Veac
Un trup bătrân și-o flacără ce încăAprinde-n creier noile-ntrebări.Nu-i mai înaltă lumea, e numai mai adâncăDe-ntunecime și iluminări.Stau cocoțat pe vârstă ca pe-o stâncă,Și ispitit de-nvălmășite stăriMă mir de sufletul ce-noată încăÎn valuri mari de taine și mirări.