Daniel Vişan-Dimitriu – Noaptea Visului de Ieri
Prin întunecimea visului de ieri,Străbăteam pustiul iadului marinÎn căuș de valuri provocându-mi chinCând scăldau, sărate, răni din vechi dureri. Nicio stea în noaptea visului de ieri,Niciun far în zarea ce nu se vedeaPeste valul care visul adânceaÎn speranța care duce nicăieri. Mă zbăteam în visul nopții mele, ieri,Într-o barcă mică și tăind un valCare-n visul … Citește mai mult