Gheorghe Tomozei – Ninsorile
Ninsoare, deci,gramatică impusăcu oase reciîn carnea mea supusă. Vom spune că ne-am știuttotdeauna departe,ca vasul unui sărutfărâmițat către toartedin care vinul a cursîn arâna amară, o, ultim parcursal labei de fiară! Peste ierbile moi,peste inimi, pasul.Din ce-am fost amândoirămâne doar glasulacestei ninsorisub ferestrele umede: Mori, suflete, moriși naște-te, suflete!