nimic – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - N-Am…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nu ai noroc,
așa ți-e scris
să fii proscris
la orice joc.
Nu ai un ban
și-aduni nimic,
câștigi un pic
muncind în van.
Nu ai o casă
și-ai făcut multe,
printre insulte,
de mîna-ți roasă.
Nu ai copii
și i-ai crescut
cum ai putut..
iubit să fii.
Nu ai soție
că te-a lăsat,
bărbat ratat..
și n-o să vie.
Nu ai amici
și-ai ajutat,
mereu le-ai dat;
se-ascund, calici.
Nu ai putere,
slăbit de timp
de-un bun răstimp,
să faci avere.
Nu ai nici șarm
să cucerești
nuri femeiești..
bătrân jandarm.
Nu ai credință,
ce-aveai copil,
de lung exil
în suferință.
Nu ai nici somn
visând să iei
din vis idei,
să fii iar domn.
Nu ai valoare,
ești refuzat
și-ai încercat
viața-n reluare.
Nu ai nimic,
te-au uitat toți!
Repeți doar sorți..
Viața-i un tic!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Inexistent

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Când uiți de existență, de-orice gând,
Le pierzi în haosul nimicului total;
Timpul se-oprește și trăiești imponderal..
Ești pururi punctul zero, nu exiști, e doar străfund.
Alunecarea n-are nicio pârtie, culoare;
Nu ești, n-ai fost, e vidul absolut.
E fracție de-un vis de-o zi sub un minut..
E doar extazul pur, necăutat, oprești numărătoare.
Din tresărirea la real nu-ți faci iluzii;
E doar pasaj nedefinit de încercare,
Tradus prin diabolica sintagmă de trădare..
Ce-o ascunzi totalitar de muritori, creând confuzii.
Lumină îi ești umbrei, negru-incandescent,
Cum golul aspirant al gravității;
Uitata tentativă de-a exista a umanității..
Creația absentă, lipsa de bun simț.. inexistent!

Darkseed - Next to Nothing

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Două umbre grăbite întâlnindu-se față în față
Proceduri plictisitoare vin și pleacă în fiecare zi
O mie de trucuri și o mie de zâmbete dar
Viața nu e profundă.
O perioadă nesfârșită de idei și credințe
Este un dezastru, căci nimeni nu crede sau simte
Cerul râde tare, amuzament pe gratis
Noi nu suntem nimic.
Câștigul, tot ce noi câștigăm e un nonsens trivial, aproape nimic
Meritul nostru este: eșuăm oricând putem
Suntem atât de „prețioși”..
Dar eu spun că suntem aproape nimic!
Noi nu suntem nimic, aproape nimic, noi nu suntem nimic.
Un zâmbet prietenesc ascunde neînțelegeri
Îți văd masca, dar nu îți pot găsi sufletul
O mie de zile pierdute, și altele două mii
Tuneluri sfârșite cu lumină sau moarte.
Încă o noapte sau chiar mai multe zile pentru a veni
Și am să mă uit în chipuri moarte
Este doar un act de regret și de rămas bun
Noi nu suntem nimic.
Mă uit la voi și mă întreb
Sunt eu cel pe care îl văd?
Sunt unul dintre acești morți de asemenea
Sunt pierdut, ca și voi.
Unde este simpatia mea?
Nu sunt unul din aceia care
Iubesc viața, iubesc viața pentru eternitate.

Dominic Stanca - Nimic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nimic, niciun cuvânt / Din liniștea ta te întorci / ca un fir de iarbă ... →

Spike feat Paul Spike - Nimic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Și te prefaci că nu mai știi ce-am vorbit
Nici nu mai știm care din noi a greșit
Lista-i mult prea lungă, avem chestii de împărțit
Da’ stăm amândoi lipiți de geam, acum suntem chit
Tu mă auzi, doar că e totul în zadar
Ce rost au vorbele acum? Acum când totul e clar
Când visul nostru a ajuns un coșmar
Comunicăm la distanță, dar nu prea mai ai semnal
Și treaba asta nu-mi explică insomniile
Și-acum mă regăsesc în toate poeziile
Încă mă bântui ca stafiiile
Prin casa în care ne țineam de toate nebuniile
Rămânem prieteni, doar că astea sunt povești
Ai pierdut de mult ce căutai și nu găsești
Mai stai puțin, te rog, eu știu că te grăbești
Dar ce mai contează o zi la cât de multe o să-mi lipsești.
Dacă ai venit să spui că nu ți-am lipsit
Strange-mă în brațe până nu, până nu, până nu mai rămâne nimic
Dacă ai venit doar să spui că s-a sfârșit
Strange-mă în brațe până nu, până nu, până nu mai rămâne nimic.
Dar ne-am trezit prea târziu, zburam cu capul în nori
Credeam că știm să vorbim, da’ eram doar amatori
Spui că nu vrei să mă vezi, da’ nu poți să mă ignori
Așa ți-am dat a doua șansă de vreo 17 ori
Tu știi că, noi, doi, am fost doar odată
Speranța moare ultima, de-aia las ușa crăpată
Caut iubire, încă nu știu cum arată
Și dacă dragostea-i oarbă, n-o s-o găsim niciodată
Încă ne dăm cu părerea
Despre nimicuri pe care nu le-am trecut cu vederea
Strig în capul meu să te omoare tăcerea
Da’ țin lacrimi pentru cine o să merite durerea
Rămânem prieteni, doar că astea sunt povești
Ai pierdut de mult ce căutai și nu găsești
Mai stai puțin, te rog, eu știu că te grăbești
Dar ce mai contează o zi la cât de multe o să-mi lipsești.
Dacă ai venit să spui că nu ți-am lipsit
Strange-mă în brațe până nu, până nu, până nu mai rămâne nimic
Dacă ai venit doar să spui că s-a sfârșit
Strange-mă în brațe până nu, până nu, până nu mai rămâne…

Sylvaticstone - Un Nimic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sunt doar un nimic..
Nu pot sa ma schimb..
Priveste tot ce simt..
Sunt un nimic, nu simt nimic!.
Sunt doar un nimic..
Asta am devenit in timp..
Nu pot sa ma mint..
Sunt un nimic, doar un nimic!.
Am zile proaste si nu pot sa le schimb
Incep sa le simt, ma distrug de un timp
Plang de nervi ca mi se aduna toate
Am devenit o stea, una cazatoare..
Am fost trista, am devenit depresiva
Nu e vina mea ca timpul ma schimba
Inca rezist si ma mint des ca zambesc
Dar asta nu-i zambetul pe care mi-l doresc
Nu pot sa ies, mi-am creat un infern..
Ura protejeaza sa nu pot sa ma tem..
Din ce am ales poti sa vezi cat am gresit..
Ma credeam cineva, dar eram doar un nimic..
Ascult vocea din cap si ajung sa o urasc
Incepi sa ma urasti daca incepi sa ma cunosti
Nu-s ce par a fi si n-am fost niciodata
Am pierdut totul si nu astept sa se intoarca!.
Sunt doar un nimic..
Nu pot sa ma schimb..
Priveste tot ce simt..
Sunt un nimic, nu simt nimic!.
Sunt doar un nimic..
Asta am devenit in timp..
Nu pot sa ma mint..
Sunt un nimic, doar un nimic!.
„Nu stiu cine sunt” dar stiu cine am fost
„Esti doar un nimic si nu stralucesti deloc”
Sunt un „Demon”, cu suflet intunecat
Am fost un inger dar am cazut in iad
Am trait trecutul in prezent prea des
M-am pierdut in trecut si am uitat sa mai zambesc
Ca am vazut cum vorbeai, cu cine vorbeai
Si in viata ta eram adevar ce-l minteai
Ai plecat un timp, cat timp mi-ai lipsit..
M-am pierdut in iad si nu mai gasesc nimic..
Orice simteai imparteai la doi..
Dar ce simteam eu, simteam doar pentru noi..
Radeai, plangeam, si ma distrugeam
Te-a pus pe ganduri, „De cand ai plecat”
Uite sunt nimic si nu stralucesc deloc
Am ajuns un nimic dar cu sufletul gol
Nu ma cred ceva, nimeni si nimic
Nimeni sunt restul, nimic e tot ce simt..
Tot ce aveam mai bun am ascuns intr-un sicriu
Fericirea mea moarta arata un zambet viu..

Mihai Ursachi - În Adâncuri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pogoară-te
dintru adâncuri
dă-mi hotărâre
că nu e nimic
în adâncuri..
că ochii, ah, ochii
nu țin nimic
în adâncuri..
cum în oceane
nu pot să fie
ruini și armade..
că nu e nimic
decât pletele blonde
care-s nimic..
că nu e nimic
în adâncuri
nimic.

Charles Bukowski - Tânăr în New Orleans

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Înfometat, bântuind barurile, iar noaptea plimbându-mă pe străzi ore în șir, luna îmi părea întotdeauna contrafăcută, poate că așa și era,
iar în Cartierul Francez priveam cai și trăsuri deschise trecând, pe capră cu vizitiul cel negru, în spate cu pasagerii lor, bărbat cu femeie, de obicei tineri și întotdeauna albi.
Eram și eu întotdeauna alb.
Și cu greu fermecat de lume.
New Orleans era locul ideal în care să te ascunzi.
Puteam să fac ceva pe toată lumea
fără să fiu deranjat de cineva.
Cu excepția șobolanilor.
Șobolanii din cămăruța mea întunecată, destul de nemulțumiți că trebuie s-o împartă cu mine.
Erau mari și neînfricați
cu ochi prevestind o moarte holbată.
Femeile erau dincolo de mine, în mine ghicind ceva
depravat.
cum a fost și cu chelnerița aia, ceva mai bătrână decât mine, părea că zâmbește, întârziind cu cafeaua.
asta a fost suficient pentru mine, a fost destul.
Orașul ăsta avea ceva, deși
nu mă lăsa să am mustrări de conștiință din pricină că nu simțeam nimic pentru lucrurile de care alții aveau atâta nevoie.
Mă lăsa în pace.
Pe pat, în capul oaselor,
cu lumina stinsă, ascultând sunetele de-afară, închinând cu sticla de vin ieftin, lăsând
căldura fructului
să
mă
pătrundă.
În vremea asta
auzeam șobolanii
plimbându-se de colo-colo
prin cameră,
îi preferam oamenilor.
Să fii pierdut
să fii nebun poate
că nu-i totuși chiar atât de rău dacă-n felul ăsta
reușești să fii lăsat în pace.
New Orleans îmi oferea asta.
Nimeni să nu-mi spună pe nume.
Nu tu telefon
nu tu mașină
nu tu slujbă
nu tu
nimic.
Eu și cu șobolanii
și tinerețea mea
o dată,
pe atunci
știam:
chiar și în miezul nimicului exista o bucurie
nu a ceea ce e de făcut
ci a ceea ce-i de știut.

Costel Zăgan - Erezia Progresului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Agricultura a ajuns în fine la sapă de lemn iar industria la fier vechi.
Ba avem, ba nu avem ţară de vânzare.
Aşa că mai bine ne vindem zilnic unul pe altul sau pe alta.
Troc universal. Dăm totul pe nimic.
Cumpărăm nimicul pentru toţi şi toate.
Circulăm în toate direcţiile
Fără niciun fel de restricţie
De viteză, vreme, sex ori morală.
Câştigă cine pierde mai mult.
În rai n-au ce căuta oamenii fericiţi.
Deschideţi ferestrele
Şi băgaţi viteză.
Erezii de-o clipă.
Costel Zăgan

Cezar Stanescu - Nimic Din Praf de Stele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De-aș avea numai un surâs
Să-mi fie bogăție
Ți l-aș trimite și-n vis,
Ți l-aș trimite ție.
De-aș avea numai un sărut
Să-mi fie dezlegare,
Ți l-aș lăsa cu împrumut
Să-l primesc la plecare.
De-ar trece mii de licurici
Tot beznă-ar fi în noapte
Căci tu acolo, eu aici
Am fi, dar nu se poate.
De timpul s-ar opri din zbor
Sau dacă s-ar întoarce
Abia atunci ar fi ușor
Să fac ce nu se face.
Zi după zi mai mor un pic
Și nopțile sunt grele
În lipsa ta sunt doar un mic…
Nimic din praf de stele.