Magda Isanos - Ploaia de Primăvară Singură

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ploaia de primăvară singură,
cu sulița și cu chivară,
a trecut prin pădure la pas,
pe calul ei verde.
În glumă-mplinind minunile,
mugurii pocneau ca alunele,
și-atingându-i haina și părul,
înflorea măcieșul și mărul.
Cu platoșa strălucind și cu pene
deasupra coifului său, alene,
cumpănindu-se și visând războaie,
trecea tânăra ploaie.
Gorunii spuneau: Fat-Frumos,
dă-te de pe calul tău jos.
Aici doarme pajura și balaurul,
strălucind la soare ca aurul.
Sub copite, sub potcoave mici,
se trezeau popoare de furnici.
Un melc mare auzea din casă
iarba cum crește grasă.
Se făcea senin, mai senin.
Cavalerul pălea ca un crin.
Nu i se vedea coiful, nici fața.
Îl fura soarele, ceața.
Calul cădea în genunchi și cădea
sulița, în vârf cu o stea.
Numai steagul în zare se vede,
pentru cine nu crede.
(1943)

Eugen Ionescu - Spectacol Nocturn

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De privighetori e orchestra:
„Preludii sonore-ncepură”..
Conduce-un sticlete cu brio
O fină, uşoară-uvertură.
Şi bruna zeiţă a nopţii
Ridică-ncet o cortină
De nouri – de lână, greoi..
Decorul arată-o grădină.
Pe scenă, zefirii şagalnici
(Isteţii şi veseli actori)
Declamă un act de iubire..
(Actriţe-s gingaşele flori).
În fundul decorului, luna
Apare-ntr-un rol de regină,
Iar stele de-argint sunt curtenii;
Măreţi, strălucind se-nchină…
Un ultim acord mai răsună,
Se lasă-o cortină de nori
Şi-aplaudă-n freamăt toţi plopii
(Tăcuţii şi gravi spectatori).

natura si poezie – Versuri.pro

Magda Isanos - Ploaia de Primăvară Singură

Eugen Ionescu - Spectacol Nocturn