Salvatore Quasimodo – Nașterea Cantului
Izvor: lumină înălțându-se iar,frunze ard trandafirii.Zac pe fluvii plineunde sunt insule,oglinzi de umbre și astre.Și mă ia cu sine pântecul tău ceresccare niciodată nu hrănește cu bucurieviața mea diferită.Mor pentru a te avea iar,chiar dezamăgită,adolescență a membrelorbolnave.