musafirul

Christian W Schenk – Musafirul

de

Etajele-și blestemă scările fără luminăgăurile fără praguri unde forfotescmărunte lumi, reminiscențe de obsesiisub călcâie fără tocuri, cu pantofi din caregheare se preling spre musafirii spânzurațiîn ascensoare canibale, sau înfundați în țevide apă caldă.Secolele-au fost de aur – spun fațade-ncremenite –pe când aurul sta în munte și toți aruncau cu pietredupă ciorile din pom.Dinți de șobolani … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Musafirul

de

MUSAFIRUL.Un păianjen mi se lasăDin tavan, pe fir, pe masă,Și se-ntoarce iar pe fir.– „O să ai un musafir”,Mi-a prezis bucătăreasa.Pe când el își țese plasa,Suind de-andaratele,S-au adus bucatele.Musafirul e de față,Că jucând mereu pe ață,Se desprinde, se agațăȘi-nnodând să nu și-o rupă,Ți-a căzut de sus în supă.Tudor Arghezi – VERSURI – 1980