Martolea – Vine Muma Pădurii

M-am uitat să văd Luna răsărindȘi-am văzut Muma Pădurii viind,Ca o iapă nechezând,Ca o scroafă gâfâind.Și cum a venit, cu gura m-a luatÎn pământ m-a trântit,Frica-n trup băgatu-mi-a,Sângele suptu-mi-a,Oasele zdrobitu-mi-a,În stobor de cămeși înfășuratu-m-a,Peste drum m-a aruncat,M-a făcut din om neom.

Martolea – Muma Pădurii

Tu, muma pădurii,Tu, colțato,Tu, strâmbo,Tu, scâlcito,Să fugi, să te duci,În păduri, în adâncuri, în smârcuri,Unde popa nu toacă,Unde cocoșul nu cântă,Unde câine negru nu latră.Tu, să te duci,La colțații tăi,Să-i necăjești,Să te necăjești!Că eu unde-oi afla numele tău,Ca toporul te-oi tăia,Ca focul te-oi ardea,Ca tămâia te-oi tămâia!