multe chipuri

Multe chipuri s-ascund în oglinzi,Obraji și mâni ca nuferii deschise,Străbat la suprafața multor vise,Străbunii mei cucernici și plăpânzi.Știu eu de câtă vreme n-au merinde?Știu eu de când ca umbre rătăcesc?Oglinda-ncet răsună și s-aprindeȘi-n fundul ei pădurile-nverzesc.Și mâna mea se face grea, precumSunt cele care-or fi murit de-acum.Ascult cum plouă nopțile și-așteptUn arbore să-mi crească peste … Citește mai mult