Dumitru Corbea – Mugurul

Fiicei mele Ileana.Pruncul strâns în brațe-l ținSă nu știe de suspin.Îl așez lin în copaieSă nu știe de războaie.Pruncul a scâncit, visează,Tata-i stă la cap de pază.Îi vorbesc, îl prind în grabăCa pe-un licurici din iarbă.Genele-i clipesc și țesViitor de veacuri des,Viitor senin, curat,Ca obrazu-i sărutat.