muguri – Versuri.pro

Heinrich Heine - Când Muguri în Vrăjitul Mai

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Când muguri, în vrăjitul mai,
Tot ramul împresoru-l,
Atunci și-n pieptul meu, sfios
A încolțit amorul.
Când păsări, în vrăjitul mai,
Își gângură-n crâng corul,
Eu, să-i destăinui, nu m-am sfiit
Nădejdile și dorul.

Spike - Muguri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Strofa 1
Eu sunt…
Timpul, secunda și clipa,
Șansa, regretul, risipa,
Ce încă respectă și pleacă privirea.
Sunt dragostea, ura și dezamăgirea.
Eu?
Sunt ce-mi apără spatele…
Sunt și soră și fratele,
Zidul cu găuri uitat ca speranțele,
Lupta și morții, eroii și gloantele.
Eu?
Sunt cerneala pe foaie,
Vărsată ca lacrimi în ploaie,
Sunt tot ce v-am dat și vreau înapoi,
Că eu…
Sunt tot ce rămâne din voi…

Refren:
Lăsați mugurii să înflorească
Și-așa au înghețat prea mult în ger,
Lăsați țara asta nu-i a voastră
Și luați și lanțurile de pe noi, de fier.

Strofa 2
Eu nu tac de gura lumii
Când unii mai fac pe nebunii,
Când alții mă văd unde vor ei,
Da viața din mine tu n-o iei.
Nu-mi vine să cred unde sunt
Sau că te-am crezut pe cuvânt,
Tu? Tu nu mă mai pui la pământ,
Pământul e tot ce am sfânt…
Yooooo!
Eu nu tac de gura lumii
Când unii mai fac pe nebunii,
Când urlă prin mine frustrarea,
Sfârșitul e drumul și calea.
Rămân doar copii, speranțele,
Istoria uită nuanțele,
Și trece prin mine ca gloanțele,
Da sufletul meu n-are granițe.

Refren:
Lăsați mugurii să înflorească
Și-așa au înghețat prea mult în ger,
Lăsați țara asta nu-i a voastră
Și luați și lanțurile de pe noi, de fier

Mihaela Runceanu - Pentru Voi, Muguri Noi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Multe flori sunt pe pământ, da
Prea mult vânt iar și grei nori.
Peste flori, când, dintr-un gând cad
Secerați alți muguri frați.
Refren:
Pentru voi, muguri noi
Eu țin balanța ocrotitor.
Și când am flori pe ram,
Conjug „speranța” la viitor.
Cate flori pier pe sub nori
Poți să socoti tu rând pe rând.
Ghimpi de fier cresc pan’ la cer
Și, dintr-un bob smulg floarea-om.

George Dumitrescu - I - Muguri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Din ciclul „Sonete de primăvară”.
Asemenea cornițelor de iadă,
Se îmbulzesc pe ram întâii muguri.
Cu lacrimi mari, ca boabele de struguri,
Butucul viței plânge în ogradă.
Miros de frunze arse, fum de ruguri
Și vrăbiile gureșe-n livadă.
Pământul aburește din zăpadă,
Cutreerat în carnea lui de pluguri.
O dulce amețeală te colindă
Și geana bate: fluture-n lumină.
Mustind de sevă, pomii din grădină
Au prins golașe ramuri să-și întindă
Și-așteaptă dimineața aprilină
În albe policandre să-i aprindă.

George Dumitrescu - Muguri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Asemenea cornitelor de iadă,
Se îmbulzesc pe ram întâii muguri.
Cu lacrimi mari, ca boabele de struguri,
Butucul viței plânge în ogradă.
Miros de frunze arse, fum de ruguri,
Și vrăbiile gureșe-n livadă.
Pământul aburește din zăpadă,
Cutreierat în carnea lui de pluguri.
O dulce amețeală te colindă
Și geana bate: fluture-n lumină.
Mustind de sevă, pomii din grădină,
Au prins golașe ramuri să-și întindă
Și-așteaptă dimineața aprilină
În albe policandre să-i aprindă.

Otilia Cazimir - Mățișorii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

A ieșit răchita-n drum.
Ce-o mai fi și asta, oare,
Că-i din cap până-n picioare
Numai motocei de scrum?..
Cu mlădițele plecate,
Stă pe loc și se socoate:
S-ar întoarce – nu mai poate,
S-ar ascunde –
N-are unde!.
I-e rușine de copii,
Ca din mugurii-aurii
I-au ieșit, în loc de flori..
Mățișori!

Lucian Blaga - Mugurii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Mugurii.
Un vânt de seară
aprins sărută cerul la apus
și-i scoate rujuri de sânge pe obraji.
Trântit în iarbă rup cu dinții –
gândind aiurea – mugurii
unui vlastar primăvăratic.
Îmi zic: „Din muguri
amari înfloresc potire grele de nectar”
și cald din temelii tresar
de-amarul tinerelor mele patimi.
(1919)

Altceva feat Doc - 710

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Da-i foc, aprinde-l, hai să povestim
Hai să mai vorbim, să ne amintim când ne prăjim
C-au trecut atâția ani de când jucam în acest film
Ne strângeam vinerea și sâmbăta, o ardeam chill
Copil pe atunci, credeam că pot să bag un kill’
Dar după ce-l luam și-l țineam în piept, rămâneam imobil
Și toți îmi ziceau să nu-l mai țin atât de mult
Să nu-l adorm, se ducea tot și le pasam cotor cu scrum
Camera plină fum, fete, băieți nebuni
Aceeași întrebare! Cine mai face-un cui?
Nu știam ce să fac, să-l pasez în stânga mea
Sau să-l mai țin exagerat de mult, că poate nu m-am spart.
Iar m-am enervat și iar m-am enervat
Pe un dealer de c***t ce m-a furat iar la cântar
El și-o arde prietenar, îmi zice că e presată
Da-n Olanda am văzut cum tre’ s-arate iarba toată
Tăiată, pisată, mărunțită și rulată
Cristale, rășină puțină, ciocolată
În hârtie colorată, arabic naturală
Pentru sănătate, plantă medicinală.
Toată viața zero șapte
Niciodată unu zero
Toată viața zero șapte [Ce?]
Toată viața zero șapte
Fiindcă din păcate, frate, ai discount la cantitate.
Zero șapte, că nu știi cum tre’ s-arate
Unu zero
Zero șapte, că nu știi cum tre’ s-arate
Unu zero
Zero șapte, unu zero, zero șapte, unu zero, zero șapte.
Puțini bagă, mai mulți imită
Îi văd după mimică
Ce x-2 unu zero, victorie la limită
Plină de cristale, parcă-i pirită
La stânga-i legea firii, dăm
Horă unirii, dăm-dăm-diri-dăm
GDV, un fel de f de cât de treaz sunt
Nu-i Crăciun și-am brazi buni
Oranj cu verde, praz pur
Rezumat, erai în picioare, fumai haș, cazi cur
Să vezi faza, dai nas în nas cu tunu’ de bass, dur
Din v-ul meu nu rămân crenguțe, ci vreascuri
Femeia zice că muguru’ tău e subțire și prea scurt [prea scurt]
Zero șapte la șaizeci nu-i prea scump
A, tu iei iei să fumeze, ești prea scump
Toate-ncep cu zero șapte, ca orice număr de mobil
Dar nu poa’ să te joace, frate, orice glumă de copil
D-aia să fii sigur suta-n suta dacă-mi iau mai multă
Croitoru e la mine și nu-mi fac costum de nuntă!.
Toată viața zero șapte
La mine doar de la zece-n sus se poate
Toată viața zero șapte
Dai mai mulți bani pe mai puțină cantitate
Am discount la toate
Acces nelimitat 24/7
Toată viața zero șapte
Primesc doar muguri, tu resturi și cioate
Îți suni un prieten care sună la alt prieten
Și roagă un prieten să ia de la alt prieten
Și uite așa ajunge la voi zero șapte
După ce ați scos din buzunar cât dau pe șapte
Și să nu zic de calitate
Ard doar din import, tu arzi de pe câmp, de prin sate
Plus că mai și așteptare
Dai banii-n avans și primești ziua următoare
Ard copaci de când mă trezesc
Până când mă culc, nu, nu mă stresez
Recomandare de la doctor, cât mai mult să fumez
Vreau să fiu sănătos, puțin tutun când rulez.

Veronica Porumbacu - Primăvara

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Primăvara își scoate cornițele
și sparge subsuorile cafenii ale ramurilor.
Brațele-i cresc,
antene lungi cu muguri în vârf.
Nu se zăresc la prima vedere.
Dar când le prinzi între degete
boturile catifelate,
simți cum se bucură, chiuie,
siguri pe viața lor plină, în curând revărsată.
S-au spart mugurii copacilor.
n-am auzit zgomotul lor.
Mi-au plesnit numai fața frunzele.
Motiv banal de amintire picurată :
noi doi
nu-i mai vedem împreună.